sâmbătă, 29 aprilie 2017

luni, 10 aprilie 2017

De Florii prin cimitire

La Cugir


La Dâncu-Mic






Prietenii literare

Prin intermediul miracolului lumii moderne, internetul, am cunoscut-o pe doamna Maria Tirenescu. Am s-o numesc scriitoare, pentru că asta este. Cu acelaşi talent mânuieşte pana şi când scrie poezie şi când scrie proză. Am făcut recent un schimb de cărţi pentru copii, dumneaei dăruindu-mi ultima apariţie editorială ,,Copii de ieri, copii de azi,,.

Am citit-o din scoarţă-n scoarţă, cu plăcerea revederii unor scene din propria copilărie. Când am citit ,,Vacanţa la mare,, am retrăit pasajul cu sufertaşul. La fel am păţit şi eu când i-am dus de mâncare tatălui meu. 

Fiecare povestire mi-a adus în faţa ochilor minţii, câte o amintire, câte o retrăire. În concluzie, cartea nu se adresează numai copiilor, ci şi nouă, celor mari, care ne putem regăsi cu uşurinţă în paginile acestei minunate cărţi.

Draga mea prietenă, îţi doresc mult, mult succes în tot ceea ce faci, pentru faci totul foarte bine. 

Cu stimă, respect şi prietenie.
Aurelia Oancă

Scriitoarea Aurelia Oancă mi-a trimis trei dintre cărţile pentru copii pe care le-a publicat la două edituri din Baia Mare, municipiul în care locuieşte autoarea şi de unde se inspiră. Sunt cărţi de colorat, dar care conţin texte diverse, poezii, basme, povestiri cu miez. Desenele îi aparţin scriitoarei.

E un bun prilej de a face un schimb de impresii, de idei, de amintiri legate de locurile copilăriei. Îi mulţumesc Aureliei Oancă pentru cărţile pe care le voi citi cu drag! Le vor citi şi nepoţii noştri atunci când vor veni în vizită la noi!

sâmbătă, 8 aprilie 2017

Copii de ieri, copii de azi


Astă seară aș vrea să vă destăinui un secret: sunt o persoană de modă veche.
Știți de ce? Îmi place să citesc cărți, să le ating tainele ascunse între coperți, să le răsfoiesc, să le miros,  să inspir cu lăcomie izul de cerneală, să aud scârțîitul peniței pe foaie, să văd mâini emoționate ștergând, corectând pasaje întregi, să ascult zgomotul tiparniței cum așterne pe coala albă mii și mii de semne ce zâmbesc ghiduș unele către altele.
Da, îmi place cartea în forma ei clasică, pentru că are viață, palpită și poartă în ea trăirile și gândurile autorului.
Când primesc o carte, așa cum s-a întâmplat azi, o iau cu grijă și o mângâi, o privesc cu dragoste și îi mulțumesc pentru dorința de a mi se confesa.
Cartea Mariei Tirenescu, ”Copii de ieri, copii de azi”, a ajuns la mine ca dar din partea autoarei.
Îi mulțumesc pentru lumină și pentru autograf! Respecte!
E o carte cu totul specială, care m-a surprins prin subiectul abordat, tratat în egală măsură într-o manieră sensibilă, serioasă și optimistă.
Ușor nostalgică, autoarea trăiește / retrăiște momente, evenimente de ieri (ca protagonist sau nu), de azi (fie ca observator, fie ca educator, fie ca părinte) ce o impresionează, o emoționează, o intrigă, o pun pe gânduri conturând, uneori, un subtil caracter moralizator, deloc supărător.
Poveștile (17 la număr) se scriu firesc, pornind de la plecarea Roxanei, personajul primei povestiri, la bunici, la țară. Glume, peripeții, jocuri, nemulțumiri, conflicte rezolvate cu înțelepciune de bunica și multe, multe alte ghidușii ce se regăsesc în mai toate povestirile, cu alte personaje ca protagoniști, în alt timp și spațiu, cu alte soluții pentru ”războiul” dintre generații, dar întotdeauna cu un final pozitiv ce conține, discret, un îndemn la educație, politețe și respect pentru ambele ”tabere”.
Mărturisesc că demult nu am mai citit o carte pentru copii atât de plină de miez, atât de simplu și clar scrisă, din care să nu lipsească nici emoția, nici suspansul. Cartea generează cât se poate de spontan și de firesc discuții cu copiii dar și cu alți membri ai familiei despre  propriile definiții sau exemplificări ale vieții ce curge când domol, când tumultuos prin ore și ani; în plus, datorită explicațiilor oferite de  personaje, se pot aprofunda diferite perspective asupra conceptului: de libertate, de unitate, de demnitate.
Recomand  cu mare drag această carte cu totul deosebită, pentru momente cu adevărat fascinante petrecute în familie, la grădiniță, la școală, în societate.
Copii de ieri, copii de azi, de Maria Tirenescu; prefața: Viorica Alecu; grafica: Marinela Dafina; editor: Cătălin Nicolae Moldoveanu; editura Zeit, Brăila, 2017
Mariana Rogoz Stratulat
Panciu, 20 martie 2017

miercuri, 29 martie 2017

Un premiu la concursul lunii februarie organizat de Haikouest

















une jonquille
dans mon vase en cristal -
ma mère surit

o narcisă galbenă
în vaza mea de cristal -
mama mea zâmbeşte

miercuri, 8 martie 2017

A sosit!


Recenta mea carte de povestiri, publicată la Editura Zeit a sosit la Cugir! Îmi place mult. Sper să placă şi publicului, copiilor de orice vârstă.

luni, 6 martie 2017

Concursul ziarului Mainichi, din Japonia

Haikuul cu care am obţinut o menţiune de onoare la ediţia a 20-a concursul ziarului Mainichi din Japonia.

lilac flowers –
an old man wipes his sweaty forehead
with the back of his hand


flori de liliac -
un bătrân îşi şterge fruntea transpirată
cu dosul palmei


http://cdn.mainichi.jp/vol1/2017/03/06/20170306p2a00m0na004000q/0.pdf

marți, 28 februarie 2017

De pe Facebook

          O foarte frumoasă surpriză mi-a făcut prietena mea şi a noastră Mariana Rogoz Stratulat. Mi-a trimis două cărţi de poezie. Un astfel de eveniment merită să fie anunţat pe Facebook. Citesc cu bucurie postările care anunţă publicarea unor volume de poezie, a unor cărţi de proză şi mă bucur cu atât mai mult cu cât unele sunt scrise de colegii mei din alte şcoli.
         Am primit cărţile încă de ieri, dar n-am reuşit aseară să scanez copeţile. Laptopul meu era obosit. În plus, o durere de cap (la care au contribuit şi elevii mei... ) mi-au încetinit reacţiile.
         M-am bucurat nespus de mult când am răsfoit bijuteriile lirice. Îmi voi rezerva câteva seri pentru a parcurge pe îndelete tot ce conţin lucrările. Acum, pe scurt, îi mulţumesc Marianei pentru prietenie, pentru încredere şi pentru posibilitatea de a face un schimb de experienţă. Eu sunt un matematician printre poeţi şi un poet printre matematicieni. Ca matematician, prefer să mă exprim în proză.


joi, 23 februarie 2017

O prietenă care a primit o carte de poezii scrie pe blogul personal


http://sufletdecocor.blogspot.ro/2017/02/o-carte-in-dar.html

Îţi mulţumesc, dragă Mariana Rogoz Stratulat! Mă bucur mult că volumul meu ţi-a plăcut!



















Pe blogul Suflet de cocor, Mariana Rogoz Stratulat a notat:


Am primit în dar o carte și sunt foarte fericită!
Mulțumesc, Maria Tirenescu,  pentru cuvânt, pentru  pagină, pentru parfum!
Primul impuls când am primit prețiosul pachet, a fost să deschid calculatorul și să-ți mulțumesc pentru dar.
Dar a trecut vremea aceea când mă lăsam în voia primului impuls și am deschis cartea binișor, citind-o pagină cu pagină, vers după vers.
Am citit, am cugetat, am citit, am notat, am scris...
***
Maria Tirenescu, Valuri de amintiri, ed. PIM, Iași, 2016
Fotografia de pe copertă: Iulian Cazan
Prefață: Ionuț Iancu
Este foarte interesant cum a reușit Maria Tirenescu să adune într-un volum gânduri, nostalgii, amintiri, doruri, visuri, anotimpuri, toate subordonate unor trăiri de ieri, de azi, de... mâine.
Volumul Valuri de amintiri reprezintă un mozaic liric bine structurat (Caleidoscop, Gânduri, Nostalgie, Poeme într-un vers), a cărui temă principală este amintirea despre amintiri, care vin, necenzurate, în valuri liniștite sau tumultoase, aducând cu ele fascinația copilăriei cu jocurile ei nevinovate, dar și confruntările, când dureroase, când mângâietoare, cu viața, cu timpul. 
Scrise pe frunzele desprinse din anotimpurile ce se succed fără oprire, gândurile Mariei Tirenescu devin dor de mama, dor de tata, dor de râul cu pietre colorate, dor de ea însăși. Albumul primit în dar de la mama, ”când m-am făcut mare” - cum afirmă poeta,  este locaș sfânt unde se ascund tainic umbrele celor plecați în liniștea cerului.
În ”gândurile mele / înfloresc teii” - ne spune în Nostalgie (în stil oriental) autoarea, plimbându-ne cu grație prin Toamna vieții, făcându-ne cunoștință cu bunicul ”ce zâmbește / pe sub mustăți”, cu nepoții ce aduc ”trandafiri roșii / pentru aniversarea” bunicii. Luna plină o surprinde pe nostalgica scriitoare mângâind o cruce de marmură în cimitirul unde și-au dat întâlnire crizanteme albe, crizanteme galbene, cu zâmbetul celor care i-au modelat clipa.
Poemele într-un vers sunt chintesență de culoare și pași, de visuri și ani, de pleoape și nori.
Tonul cald, mătăsos al versurilor te învăluie molcom și-ți redă încrederea în bunătatea lumii, în armonia universală, în pace și bucurie eternă.
Cartea este un surâs, o picătură de Lumină vie pentru fiecare ființă trecătoare prin suspinul divin.
Mariana Rogoz Stratulat
Panciu, 23 februarie 2017
 http://sufletdecocor.blogspot.ro/2017/02/o-carte-in-dar.htm

joi, 9 februarie 2017

Din revista Haiku Canada

LES GRANDS-PARENTS
Haïkus réunis par Claude Rodrigue

après l’enterrement —
la photo de grand-père
près de la bougie


Maria Tirenescu

după parastas -
fotografia bunicului
lângă lumânare

luni, 9 ianuarie 2017

Fotografii din 9 ianuarie














De la ora 8 până la 12, temperatura a crescut de la -12 grade, la -10 grade.