De Florii prin cimitire

La Cugir

La Dâncu-Mic

Prietenii literare

Prin intermediul miracolului lumii moderne, internetul, am cunoscut-o pe doamna Maria Tirenescu. Am s-o numesc scriitoare, pentru că asta este. Cu acelaşi talent mânuieşte pana şi când scrie poezie şi când scrie proză. Am făcut recent un schimb de cărţi pentru copii, dumneaei dăruindu-mi ultima apariţie editorială ,,Copii de ieri, copii de azi,,.

Am citit-o din scoarţă-n scoarţă, cu plăcerea revederii unor scene din propria copilărie. Când am citit ,,Vacanţa la mare,, am retrăit pasajul cu sufertaşul. La fel am păţit şi eu când i-am dus de mâncare tatălui meu. 

Fiecare povestire mi-a adus în faţa ochilor minţii, câte o amintire, câte o retrăire. În concluzie, cartea nu se adresează numai copiilor, ci şi nouă, celor mari, care ne putem regăsi cu uşurinţă în paginile acestei minunate cărţi.

Draga mea prietenă, îţi doresc mult, mult succes în tot ceea ce faci, pentru faci totul foarte bine. 

Cu stimă, respect şi prietenie.
Aurelia Oancă

Scriitoarea Aurelia Oancă mi-a trimis trei dintre cărţile pentru copii pe care le-a publicat la două edituri din Baia Mare, municipiul în care locuieşte autoarea şi de unde se inspiră. Sunt cărţi de colorat, dar care conţin texte diverse, poezii, basme, povestiri cu miez. Desenele îi aparţin scriitoarei.

E un bun prilej de a face un schimb de impresii, de idei, de amintiri legate de locurile copilăriei. Îi mulţumesc Aureliei Oancă pentru cărţile pe care le voi citi cu drag! Le vor citi şi nepoţii noştri atunci când vor veni în vizită la noi!

Copii de ieri, copii de azi

Astă seară aș vrea să vă destăinui un secret: sunt o persoană de modă veche.

Știți de ce? Îmi place să citesc cărți, să le ating tainele ascunse între coperți, să le răsfoiesc, să le miros,  să inspir cu lăcomie izul de cerneală, să aud scârțîitul peniței pe foaie, să văd mâini emoționate ștergând, corectând pasaje întregi, să ascult zgomotul tiparniței cum așterne pe coala albă mii și mii de semne ce zâmbesc ghiduș unele către altele.

Da, îmi place cartea în forma ei clasică, pentru că are viață, palpită și poartă în ea trăirile și gândurile autorului.

Când primesc o carte, așa cum s-a întâmplat azi, o iau cu grijă și o mângâi, o privesc cu dragoste și îi mulțumesc pentru dorința de a mi se confesa.

Cartea Mariei Tirenescu, ”Copii de ieri, copii de azi”, a ajuns la mine ca dar din partea autoarei.

Îi mulțumesc pentru lumină și pentru autograf! Respecte!

E o carte cu totul specială, care m-a surprins prin subiectul abordat, tratat în egală măsură într-o manieră sensibilă, serioasă și optimistă.

Ușor nostalgică, autoarea trăiește / retrăiște momente, evenimente de ieri (ca protagonist sau nu), de azi (fie ca observator, fie ca educator, fie ca părinte) ce o impresionează, o emoționează, o intrigă, o pun pe gânduri conturând, uneori, un subtil caracter moralizator, deloc supărător.

Poveștile (17 la număr) se scriu firesc, pornind de la plecarea Roxanei, personajul primei povestiri, la bunici, la țară. Glume, peripeții, jocuri, nemulțumiri, conflicte rezolvate cu înțelepciune de bunica și multe, multe alte ghidușii ce se regăsesc în mai toate povestirile, cu alte personaje ca protagoniști, în alt timp și spațiu, cu alte soluții pentru ”războiul” dintre generații, dar întotdeauna cu un final pozitiv ce conține, discret, un îndemn la educație, politețe și respect pentru ambele ”tabere”.

Mărturisesc că demult nu am mai citit o carte pentru copii atât de plină de miez, atât de simplu și clar scrisă, din care să nu lipsească nici emoția, nici suspansul. Cartea generează cât se poate de spontan și de firesc discuții cu copiii dar și cu alți membri ai familiei despre  propriile definiții sau exemplificări ale vieții ce curge când domol, când tumultuos prin ore și ani; în plus, datorită explicațiilor oferite de  personaje, se pot aprofunda diferite perspective asupra conceptului: de libertate, de unitate, de demnitate.

Recomand  cu mare drag această carte cu totul deosebită, pentru momente cu adevărat fascinante petrecute în familie, la grădiniță, la școală, în societate.

Copii de ieri, copii de azi, de Maria Tirenescu; prefața: Viorica Alecu; grafica: Marinela Dafina; editor: Cătălin Nicolae Moldoveanu; editura Zeit, Brăila, 2017

Mariana Rogoz Stratulat

Panciu, 20 martie 2017

Un premiu la concursul lunii februarie organizat de Haikouest

une jonquille

dans mon vase en cristal -

ma mère surit

o narcisă galbenă

în vaza mea de cristal -

mama mea zâmbeşte

http://www.haikouest.net

A sosit!

Recenta mea carte de povestiri, publicată la Editura Zeit a sosit la Cugir! Îmi place mult. Sper să placă şi publicului, copiilor de orice vârstă.

Concursul ziarului Mainichi, din Japonia

Haikuul cu care am obţinut o menţiune de onoare la ediţia a 20-a concursul ziarului Mainichi din Japonia.

lilac flowers –
an old man wipes his sweaty forehead
with the back of his hand

flori de liliac -
un bătrân îşi şterge fruntea transpirată
cu dosul palmei

http://cdn.mainichi.jp/vol1/2017/03/06/20170306p2a00m0na004000q/0.pdf

De pe Facebook

          O foarte frumoasă surpriză mi-a făcut prietena mea şi a noastră Mariana Rogoz Stratulat. Mi-a trimis două cărţi de poezie. Un astfel de eveniment merită să fie anunţat pe Facebook. Citesc cu bucurie postările care anunţă publicarea unor volume de poezie, a unor cărţi de proză şi mă bucur cu atât mai mult cu cât unele sunt scrise de colegii mei din alte şcoli.
         Am primit cărţile încă de ieri, dar n-am reuşit aseară să scanez copeţile. Laptopul meu era obosit. În plus, o durere de cap (la care au contribuit şi elevii mei... ) mi-au încetinit reacţiile.

         M-am bucurat nespus de mult când am răsfoit bijuteriile lirice. Îmi voi rezerva câteva seri pentru a parcurge pe îndelete tot ce conţin lucrările. Acum, pe scurt, îi mulţumesc Marianei pentru prietenie, pentru încredere şi pentru posibilitatea de a face un schimb de experienţă. Eu sunt un matematician printre poeţi şi un poet printre matematicieni. Ca matematician, prefer să mă exprim în proză.