În acest an, de sărbători, Cristina ne-a invitat la munte, la Măguri Răcătău.
De la Cluj, ne-am îndreptat spre Gilău, dar imediat am văzut indicatorul spre Someşul Rece. De acolo, spre Măguri Răcătău...
Drumul a fost interesant. Nu cunoşteam locurile, zăpada care se depusese nu ne lăsa să mergem cu mai mult de 30 de km / oră.
Nu m-am putut abţine şi am făcut câteva poze înainte de a intra în curte. Zăpada care se aşternuse cu generozitate cu o seară înainte mă îmbia să o imortalizez. Am găsit o floricică în spatele cabanei, o ultimă floare de trei fraţi pătaţi. Şi am pozat-o.
Voi posta câteva poze (cu cabana şi din interior). Cele mai multe poze făcute în Măguri Răcătău sunt într-un album pe care îl voi posta separat.
După trei nopţi, am plecat acasă, cu sute de poze şi amintiri frumoase.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu