Din Ploc!, Nr. 46

le ciel bleu –

sur la table en bois

une seule pomme jaune

cerul albastru –

pe masa de lemn

doar un măr galben

***
 

cueillette de fleurs –

les enfants courent en criant

dans l’herbe haute

cules de flori –

copiii aleargă strigând

în iarba înaltă

http://www.100pour100haiku.fr/revue_ploc/ploc_revue_haiku_numero_46.pdf

Rezultat

Am participat cu Amprente, volumul de haiku pe care l-am publicat în acest an, la concursul organizat de Asociaţia Florema Design din Orăştie. 

Am primit diploma: 

 

Rezultatele concursului sunt aici:  http://visul.florema.ro/felicitari-castigatorilor/


Revista Visul poate fi citită aici:
http://visul.florema.ro/

Căţeluşii

Când am oprit maşina în faţa cimitirului din Dâncu-Mic, de noi s-au apropiat trei căţeluşi, cam cât pisicuţa pe care o avem acasă. Nu ştiu ce vârstă au, dar erau atât de drăgălaşi. Unul, când şi-a întins botul să ne vadă, mi-a amintit de Chip şi Dale, veveriţele din desenele animate.

Am făcut câteva fotografii. Între timp, s-a deschis o poartă şi un bătrân ne-a spus că putem să-i luăm, dacă ne plac. Era nenea Viorel. El ne-a spus că sunt puii unei căţele care s-a pripăşit în sat, dar cineva a otrăvit căţeaua şi au rămas cinci pui. Mâncare primesc de la săteni.

Dacă vrea cineva să-i adopte, îi găseşte foarte uşor în satul Dâncu-Mic, comuna Mărtineşti, lângă Orăştie, judeţul Hunedoara. 

Al cincilea căţel este mai închis la culoare. L-am zărit în timp ce părăseam satul.

De 1 noiembrie

Azi, am fost în cimitirul din Dâncu-Mic şi în cel din Cugir. Am aprins lumânări şi am lăsat flori pe mormintele cunoscuţilor, gândindu-ne, în acelaşi timp, şi la cei care îşi dorm somnul de veci în alte cimitire.

 Am postat, pe Facebook, câteva fotografii din cele două cimitire, dar nu toţi prietenii mei au cont pe Facebook. De aceea, voi posta şi aici. 

(Primele patru fotografii sunt din cimitirul satului Dâncu-Mic, iar celelalte trei sunt din Cugir, din cimitirul ortodox vechi. Acolo e biserica veche şi apoi, cea nouă. Se văd munţii încă în ceaţă.)

Cel mai tânăr membru al familiei noastre

Cel mai tânăr membru al familiei noastre este o pisicuţă de 5-6 săptamâni. Când Kitty, pisica noastră, mânca prepeliţe japoneze, credeam că e grasă. Într-o zi, a dispărut.

A doua zi, de dimineaţă, era suplă. Auzeam gălăgie în podul casei. De câteva zile, pisicuţa ieşea pe acoperiş. Azi, Kitty trecea printre struguri. Nu a mai făcut acest lucru de când era mică şi, mai ales, de când am înlocuit bârnele de lemn ale şpalierului cu ţevi de metal. Astfel, am înţeles că e timpul să luăm puiul din pod.

Am pus mâncare la intrarea în pod. Am urcat pe scară fără să fac gălăgie. Pisicuţa mânca. De data asta, am reuşit să o prind. (Am mai încercat o dată, dar pisicuţa s-a strecurat între două scânduri.)

Am aşezat o cutie lângă peretele casei şi mama cu fiica ei au acceptat-o drept locuinţă.

Prietenii omului

În ordine: Kitty mâncând o prepeliţă care a murit, Freddy, Lady cu mingea.

Nicolae Furdui Iancu a fost la festivalul TOAMNA CUGIREANĂ, ediţia a XVI-a, 2013

De la festivalul Toamna cugireană, ediţia a XVI-a, sunt fotografii postate de Facebook de mai mulţi cugireni. Eu nu am participat, dar am citit programul şi am auzit de acasă muzica. 

Rodica Beudean a postat, pe Facebook, fotografii de la parada portului popular, Marga Kiro are fotografii de la standul de bijuterii. Poate mai sunt şi alte fotografii despre care au încă nu ştiu. 

Pentru ca revelaţia serii de azi a fost prezenţa îndrăgitului interpret de muzică populară Nicolae Furdui Iancu, voi posta câteva fotografii realizate în timp ce cânta. Ca de obicei, programul lui s-a încheiat cu "Noi suntem români", cântec interpretat de toţi cei prezenţi în Piaţa Consiliul Europei, locul în care are loc, de obicei, spectacolul.

 

O fotografie cu îndrăgitul interpret.