caleidoscopul meu

Din revista Ploc!, Nr. 29

2012-01-28T20:07:00.005+02:00

http://www.100pour100haiku.fr/revue_ploc/Ploc_revue_haiku_numero_29.pdf

Printemps :
Primăvara

Berceau d’enfant
pendu à une branche de tilleul –
le parfum des fleurs

Leagăn de copil
atârnat de-un ram de tei -
mireasma florilor

*

Près de la chandelle –
un bouquet de violettes
et la photo de ma mère

Lângă candelă -
un buchet de toporaşi
şi poza mamei

*

Lever de soleil –
les pissenlits fleurissant
parmi les ruines

Soarele răsare -
păpădii înflorind
printre ruine

Été :
Vara

Aucun nuage dans le ciel –
le bras de la fontaine
se balance lentement

Nici un nor pe cer -
cumpăna fântânii
se leagănă-ncet

*

Visite de la mère –
la saveur de fraises fraîches
dans la maison entière

Vizita mamei -
aroma fragilor proaspeţi
în toată casa

*

Hameau abandonné –
des cerises tombent encore
sur le banc en bois

Cătun abandonat -
încă mai cad cireşe
pe banca de lemn

Instants choisis par Francis Tugayé
Un haïku pour la qualité du kigo suggéré

Berceau d’enfant
pendu à une branche de tilleul –
le parfum des fleurs

Maria Tirenescu

Là aussi quelques mots: légèrement entrecoupée d'une situation un peu insolite en L2, une douceur printanière nous berce (sic) entre L1 et L3…
Notez que le kigo n’apparaît qu’en L3 (le tilleul est bien en fleur).

Câteva cuvinte: lejeritatea întreruperii unei situaţii puţin insolite în linia a doua, o blândeţe de primăvară ne amăgeşte (sic) între L1 şi L3…
Notaţi că kigo-ul nu apare decât în L3 (teiul este complet înflorit).

Alte pisici / Cats

2012-01-26T22:45:00.001+02:00

Râul Cugir azi

2012-01-19T13:03:00.001+02:00

Poezii pentru copii I

2012-01-14T23:48:00.000+02:00

Cerul verii

2012-01-07T23:49:00.000+02:00

Felicitare din partea administraţiei forumului Herbe Folle

2012-01-03T10:38:00.004+02:00

Ultima seară din 2011/ The last evening from 2011

2012-01-02T14:36:00.002+02:00

Felicitare din Japonia

2011-12-31T19:36:00.003+02:00

Marian C. Ghilea are ocazia să viziteze Japonia. De acolo, a trimis o felicitare, făcută pe o fotografie care îi aparţine. E prea frumoasă pentru a nu o posta şi aici, că pe Facebook e deja.

Ştiri din Japonia

2011-12-26T12:56:00.003+02:00

Pe blogul Amalgam, am postat fragmente din ceea ce profesorul Hidenori Hiruta a publicat pe Akita International Haiku Network.

Pe scurt

2011-12-26T12:51:00.003+02:00

Am primit antologia Spasms of Light. E o carte de dimensiuni mari: format A4 si grosime de 1,5 cm. Are 248 de pagini, hartie de calitate si un aspect deosebit.

Dimineaţă de decembrie

2011-12-18T23:53:00.001+02:00

O antologie publicată de Wonder Haiku Worlds

2011-12-12T09:13:00.009+02:00

http://wonderhaikuworlds.com/spasms_of_light1

Am văzut cartea care a apărut în urma activităţii pe saitul Wonder Haiku Worlds.

„Spasm of Light” este prima antologie a poemelor publicate pe saitul Wonder Haiku Worlds. Selecţia poemelor a fost făcută de Narayanan Ranghunathan şi Shyam Santhanam, iniţiatorii saitului.

În cele 248 pagini sunt cuprinşi aproximativ 50 de autori care au contribuit la Wonder Haiku Worlds între anii 2005 şi 2007. Cartea are 6 părţi: Haiku, Haibun, Tanka, Senryu, General Short Verse şi Cinquain.

Cartea se găseşte pe internet, preţul ei este de 18 dolari SUA sau 300 de rupii, pentru locuitorii Indiei.

Autorii români de haiku prezenţi în antologie sunt: Corneliu Traian Atanasiu, Magdalena Dale, Vasile Moldovan, Dana-Maria Onica, Maria Tirenescu şi Eduard Ţară.

Cu haibun sunt prezenţi: Corneliu Traian Atanasiu, Magdalena Dale şi Maria Tirenescu.

Cu tanka, sunt publicaţi: Jules Cohn Botea, Serban Cordin, Magdalena Dale, Vasile Moldovan, Maria Tirenescu şi Eduard Ţară.

Cu senryu sunt prezenţi: Corneliu Traian Atanasiu, Jules Cohn Botea, Vasile Moldovan, Dana-Maria Onică şi Maria Tirenescu.

Eclipsă totală de lună

2011-12-07T23:19:00.002+02:00

În 10 decembrie, va avea loc o eclipsă totală de lună.

Despre eclipsă puteţi citi mai multe aici:
http://www.romania-actualitati.ro/eclipsa_totala_de_luna_vizibila_si_in_romania-36016

Informaţii despre următoarele eclipse vizibile din ţara noastră, găsiţi pe site-ul Observatorului Astronomic Amiral "Vasile Urseanu" din Bucureşti.

www.astro-urseanu.ro

http://www.astro-urseanu.ro/eclipse_luna.html

Din revista Haiku Reality dec. 2011

2011-12-06T19:47:00.003+02:00

http://haikureality.webs.com/haikuodab7.htm

BEST OF ISSUE (Second Choice)
Najbolji haiku broja (drugoplasirani)

Maria Tirenescu, Romania (Rumunija)

O rândunică
spărgând oglinda apei –
musculiţe

A swallow
breaking the river mirror –
the flies

lasta
razbija ogledalo reke—
muve

tr. Saša Važić

Tirenescu's haiku is an excellent example of activity- (koto, process) biased haiku that reminds me of Issa, the poet who was the poorest of the poor, and spending most of his time living in the forests and fields of Japan. Living in nature, Issa had an intimate relationship with a nature few understand today in German-based university colonized Japan, the Anglo-West, and Anglo-Oceania.

A swallow 3 syllables
breaking the river mirror – 7 syllables
the flies 2 syllables

A swallow: a living object
breaking: an action verb
the river mirror: an allegory referring to a thinly iced over river/a large living body of liquid air
the flies: several insects (living objects)

Although composed of several objects, haiku is not object- (mono, thing) biased. Tirenescu's poem is based upon the verb: "breaking."

Imagine the poet watching a swallow flying above a thinly iced over river, which looked like a mirror. On the watery mirror are several flies. It's a cold winter, the swallow's hungry, and dives down to catch a bite to eat. Mirrors are mirrors, they are projectors of reflections, and not always accurate in the areas of space and physics.

Instead of gulping a fly, he hits the iced over water. If you or I dove at the speed a swallow dives from the height it was hovering in, we'd either crack the ice and die of hypothermia, kill ourselves, or at least be dazed. I assume the bird, due to its small weight, felt much pain, was greatly dazed, and stumbled off the icy mirror (river) like a drunk.

The last line of Tirenescu's haiku provides the juxtaposition, "the flies." Nature is unpredictable and can be misunderstood, by animals and as well as humankind, most of whom kid themselves into believing they are not animals but guardians of nature. Tell that to the victims of the nuclear holocaust set off in Japan on March 11, 2011.

Maria Tirenescu's haiku is about an activity, a process that can be learned from. zoka, the creative, unpredictable, non-static, ever-changing, creative power of nature that Matsuo Basho told his disciples was essential for a haiku to succeed, should be observed, meditated upon, and allowed to teach. I appreciate her using a break (pause) --- after "mirror" at the end of line two, the dashes substituting for the Japanese cutting word . . . a style that generates ma (dreaming room).--Robert D. Wilson

***

SELECTED
Izabrani

Maria Tirenescu, Romania (Rumunija)

Rouă
pe acoperişul şopronului –
cântă un piţigoi

dewdrops
on the shelter roof
titmouse song

rosa
na krovu skloništa
peva senica

tr. Saša Važić

Ziua Naţională a României

2011-12-01T21:26:00.005+02:00

La mulţi ani, România!
La mulţi ani, românilor de pretutindeni!

(fotografia anuală, cu drapelul care fâlfâie la loc de cinste, de Ziua Naţională)

Am văzut parada militară de la Bucureşti, ascultând în cască, aşa cum fac de obicei, ceea ce au transmis Radu Dobriţoiu şi Cristian Dumitraşcu, trimişii Societăţii Române de Radiodifuziune. Cu un mic decalaj, cu riscul de a pierde informaţii, am ascultat şi explicaţiile date de lt. col. Constantin Spânu şi Adelin Petrişor, la TVR1.

Din câte aţi aflat de la radio, la Alba Iulia a fost ceaţă. Ca la Cugir. Am văzut soarele în timp ce priveam avioanele de la Bucureşti.

Mai multe imagini, de pe saitul Radio România, la adresa următoare:
http://www.romania-actualitati.ro/rrapages/displaygallery/892#top_galerie

Alte crizanteme - Chrysanthemums

2011-12-01T21:20:00.001+02:00

Noi crizanteme -Chrysanthemums

2011-11-29T23:20:00.001+02:00

Din revista Sketchbook septembrie/octombrie 2011

2011-11-23T21:46:00.001+02:00

Old cemetery—
willow with catkins
on the grave

Cimitirul vechi –
salcie cu mâţişori
pe mormânt

# 190. Maria Tirenescu, RO

Flowers near the grave—
in the grandma’s flock of wool
a moth

Flori lângă mormânt –
în caierul bunicii
o molie

# 192. Maria Tirenescu, RO

old cemetery—
among demolished crosses
violets bloom

Cimitirul vechi –
printre cruci dărâmate
înfloresc toporaşi

# 194. Maria Tirenescu, RO

Violets cluster—
no name on the cross
full of muscle

Pâlc de toporaşi –
nici un nume pe crucea
plină de muşchi

# 196. Maria Tirenescu, RO

Some violets
on the cross from another century—
cemetery in the country

Câţiva toporaşi
pe crucea din alt veac –
cimitir la ţară

# 198. Maria Tirenescu, RO

Cherry petals fall
on the wooden cross—
moon rising

Pe crucea de lemn
cad petale de cireş –
răsărit de lună

# 200. Maria Tirenescu, RO

Titmouse singing
into a blossomed plum—
near the cemetery

Piţigoi cântând
într-un prun înmugurit –
lângă cimitir

# 202. Maria Tirenescu, RO

It was evening—
the neighbor's tomb
lilac flowers

Se lasă seara –
pe mormântul vecinei
flori de liliac

# 204. Maria Tirenescu, RO

Dawn in the cemetery—
the jasmine’s flowers
shaking

Zori în cimitir –
se scutură florile
de iasomie

# 206. Maria Tirenescu, RO

Cloudless night—
the neighbor's tomb
a chrysanthemum

Seară fără nori –
pe mormântul vecinei
o crizantemă

# 210. Maria Tirenescu, RO

Cloudless sky—
chicory possesses
old cemetery

Cer fără nori –
cicoarea stăpâneşte
vechiul cimitir

# 214. Maria Tirenescu, RO.

http://poetrywriting.org/Sketchbook6-4JulAug2011/0_Contents_Sketchbook_6-5_SepOct_2011_Results_cemetery_Haiku_Thread.htm

Concurs de haiku 2012

2011-11-20T12:34:00.002+02:00

Colectivul de redacţie al revistei de interferenţe culturale româno-japoneze „Haiku” organizează concursul anual de poeme haiku în formă fixă (5-7-5 silabe, kigo, kireji, care corespund normelor poemului haiku clasic japonez) în primul trimestru al anului 2012. La concurs pot participa toţi poeţii români şi străini care vor trimite pe adresa domnului Constantin Stroe , Şoseaua Giurgiului Nr. 125, Bloc 4, Scara 1, Etaj 8, Ap. 31, Sector 4, Bucureşti, România sau pe adresele de e-mail:
valentin.nicolitov@yahoo.fr
şi
vasilemoldovan@yahoo.com,
un număr de şase poeme haiku în formă fixă (5-7-5) până la data de 31 martie 2012.

Nu se vor accepta decât poeme haiku originale, nepublicate în ziare sau reviste, plachete sau volume de autor până la data concursului. Nu se vor accepta texte scrise de mână, textele ce se vor trimite trebuie să fie cel puţin dactilografiate, cu semnele diacritice corecte şi semnate. Cele trimise prin e-mail trebuie redactate în Times New Roman 12 cu diacritice româneşti.

Textele autorilor străini trebuie scrise în engleză sau franceză precum şi în limba ţării de origine şi, de preferinţă, să fie trimise prin e-mail. Un juriu stabilit de redacţia revistei „Haiku” va analiza poemele primite, va acorda note şi va stabili poemele premiate. Rezultatele concursului vor fi publicate în revista „Haiku” nr. 47 – semestrul I / 2012, iar diplomele şi premiile vor fi trimise câştigătorilor prin poştă.

(colectivul de redacţie)

Din revista Ploc!, Nr. 27

2011-11-10T08:56:00.000+02:00

Un éclair –
la grêle tombe
sur le champ de blé

Un fulger –
grindina care
pe lanul de grâu

La mi-août –
le train halète
gravissant la montagne

Mijloc de august –
mocăniţa gâfâie
urcând muntele

http://www.100pour100haiku.fr/revue_ploc/Ploc%20La%20revue%20du%20haiku%2027.html

Fotografii făcute sâmbătă în cimitirul din Cugir

2011-11-07T21:19:00.007+02:00

Fotografii din cimitirul din Dâncu-Mic, Hd

2011-11-05T23:06:00.009+02:00

Reamintire

2011-10-17T20:28:00.002+03:00

Sper că nu aţi uitat de Festivalul Internaţional de Poezie şi Epigrame ROMEO ŞI JULIETA LA MIZIL, ediţia a V-a, 2011-2012! Este anunţat aici:
http://mtirenescu.blogspot.com/2011/09/romeo-si-julieta-la-mizil.html

Zorele

2011-10-15T14:48:00.000+03:00

Câteva fotografii din spectacolul folcloric de azi

2011-09-25T19:13:00.015+03:00

Programul Festivalului Toamna cugireană se poate vedea în postarea precedentă. Acum, vin cu câteva fotografii.

Mai întâi, Mariana Anghel, admirată şi apreciată de publicul cugirean,

Carmen Munteanu, nepoata lui Drăgan Muntean, o cunoştinţă mai veche a cugirenilor

şi imagini din momentul folcloric susţinut de Ansamblul Mociriţa din Vadul Izei, Maramureş.

Festivalul Toamna cugireană, ediţia a XIV-a, 2011

2011-09-24T22:29:00.010+03:00

Citez din declaraţia primarului oraşului, ing. Adrian Teban:
"Este cel mai important eveniment al oraşului Cugir, la care toţi locuitorii participă nu doar cu bucurie, ci şi cu mândrie. Reuşim în aceste zile un lucru extraordinar şi anume să scoatem în evidenţă tot ceea ce avem mai bun, de la tradiţii şi obiceiuri locale, până la artă şi industrie. Această etalare a valorilor face din Toamna Cugireană un eveniment nu doar reprezentativ, ci şi unic pentru oraşul nostru. De aceea, vom încerca şi în acest an ca ediţia a 14-a a festivalului să fie la standardele cu care s-au obişnuit locuitorii Cugirului.”

Programul în puteţi citi aici: http://www.primariacugir.ro/portal/Cugir/portal.nsf/All/E68CC65B484649504225780C00790EBC/$FILE/Program%20Festival%20Toamna%20Cugireana%202011.pdf

Am fost să văd expoziţiile. Un lucru mi-a atras în mod deosebit atenţia: standul de origami. Sunt lucrări ale elevului Mihai Bîzianu din clasa a X-a a Colegiului Tehnic "Ion D. Lăzărescu" din oraş. Am făcut câteva fotografii, pentru cititorii blogului.

Fotografii cu animale la Târgul Apulum Agraria 2011

2011-09-24T21:01:00.016+03:00

Alte fotografii de la Apulum Agraria 2011

2011-09-24T20:55:00.004+03:00

Am vrut să postez aceste fotografii, pentru că mi-au plăcut standurile şcolilor.

Târgul Apulum Agraria, 2011

2011-09-24T20:40:00.014+03:00

De dimineaţă, am fost la Alba Iulia. Am vrut să vedem expoziţia anuală. Voi posta numai câteva fotografii.

De la concursul de haiku din Capoliveri 2010

2011-09-19T23:43:00.003+03:00

În urma participării la concursul de haiku organizat de Giorgio Weiss la Capoliveri, s-a publicat o carte. Această carte a fost trimisă autorilor selecţionaţi. Am primit cartea. Autorii premiaţi apar cu toate haiku-urile. Restul, cu unul singur, în limba maternă şi în limba italiană.

Cartea are titlul HAIKU IN VOLO SUI BOSCHI DELL’ELBA şi apare cu ocazia Festivalului Internaţional Vocile poeziei 2010. A fost tipărită la Roma şi are un aspect deosebit. Hârtia are o tentă de ocru, sugerând trecerea timpului.

Fiecare poet a trimis haiku-urile în limba maternă şi traduse în limba engleză sau italiană. În carte, poemele sunt în limbile în care scriu autorii şi în limba italiană.

Iaz în pădure –
puiul de căprioară
surprins de-o broască

Laghetto del bosco –
il cucciolo del capriolo
stupito da una rana

Omagiu unei prietene de pe Facebook

2011-09-09T20:34:00.003+03:00

Am cunoscut mulţi oameni pe Facebook, în special persoane preocupate de literatură, muzică, pictură, fotografie.

Cei mai mulţi prieteni scriu haiku. La recomandarea lui Francis Tugayé, am acceptat să fiu prietenă cu Juliette Clochelune. Avea probleme de sănătate, dar scria poezie. Într-o zi, am aflat că Juliette a plecat într-o lume mai bună. Prietenii, cei care i-au publicat poeziile, au stabilit ca următorul număr al revistei Francopolis să conţină un omagiu adus Juliettei. La adresele de mai jos, puteti citi revista şi acea pagină omagială.

Revue Francopolis SEPTEMBRE 2011 http://www.francopolis.net/

http://www.francopolis.net/salon/Clochelune-Salonseptembre11suite.html

Juliette scrie despre ea pe acest blog
http://haiku-senryu.over-blog.net/article-16351688.html
(Je suis Juliette, née un 3 mai 1973, une petite cardiaque congénitale de plus sur cette terre...)

Haiku-ul trimis de mine:

Soir d’été –
la lune me récite un vers
de Juliette

Seară de vară -
luna îmi recită un vers
al Juliettei

O carte de haiku publicată la Editura online Semănătorul

2011-09-09T20:25:00.004+03:00

O carte de haiku, cu titlul Crochiuri, a apărut la Editura online Semănătorul, în urmă cu două zile. Ea poate fi citită la adresele de mai jos.

http://www.editura-online.ro/html/poezie.html

http://www.semanatorul.ro/editura/2011/Maria_Tirenescu-Crochiuri_haiku.pdf

http://www.semanatorul.ro/imagini/coperte/Maria_Tirenescu-Crochiuri_haiku-coperta.jpg

Cu aceasta, consider că am reuşit să îmi "pun la adăpost" cea mai mare parte din texte. Dacă vor fi condiţii, voi publica şi pe hartie.

Vancouver Cherry Blossom Festival

2011-09-07T11:53:00.003+03:00

O nouă menţiune de onoare. Când voiam să nu mai scriu haiku...

http://www.vcbf.ca/haiku/2011-winning-haiku

Starry night—
in an old cherry tree
the first flower

Maria Tirenescu
Cugir, Romania

Adică:

Noapte înstelată -
într-un cireş bătrân
prima floare

Romeo şi Julieta la Mizil

2011-09-06T22:09:00.004+03:00

Festivalul Internaţional de Poezie şi Epigrame ROMEO ŞI JULIETA LA MIZIL, ediţia a V-a, 2011-2012

Înscrierile pe http://www.romeojulietalamizil.ro/

FĂRĂ TAXĂ DE ÎNSCRIERE!

Invitat de onoare: acad.prof.dr. SOLOMON MARCUS

De-a lungul celor patru ediţii au fost prezenţi în juriu sau ca invitaţi la premiere:

prof. univ.dr.Ştefan Cazimir, Alexandru Mironov, Corneliu Leu, conf.univ.dr.Daniel Cristea Enache, Mircea Ionescu Quintus, Mircea Dinescu, Mihai Stănescu, conf.univ.dr.George Stanca, dr. Elis Râpeanu, Sorin Roşca Stănescu, Efim Tarlapan, George Corbu, prof. univ.dr.ing.Corneliu Berbente, prof.univ.dr. Constantin Titus Vîjeu, prof.univ.dr. Alexandru Şonea, prof.univ.dr. Vasile Avram, Dan Lupescu, Lucian Mănăilescu, Nicolae Dragoş, insp.şc. în MECTS Doru Dumitrescu. insp.şc.general Nicolae Angelescu, insp.şc.gen.Gheorghe Borovină, Emil Proşcan, primarul Mizilului, insp.şc.gen.Gheorghe Matei, col.dr. Aurelian Ranetti, Daniela Vlădescu, Ion Longin Popescu, Lucia Olaru Nenati, Aurel Antonie.

Anunţul mi-a fost trimis de prof. Laurenţiu Bădicioiu, coordonatorul proiectului.
Pe saitul http://www.romeojulietalamizil.ro/ , puteţi citi creaţiile premiate în ediţiile precedente.

Concursul literar „Visul” vă așteaptă!

2011-08-09T16:58:00.005+03:00

Am primit informaţii în legătură cu ediţia din acest an a concursului Visul.

Pentru secţiunea de poezie concurenţii vor trimite TREI texte, iar pentru secţiunea de proză scurtă, UN SINGUR TEXT, de maxim 5 pagini Word A4, scrise cu caractere de 12 TNR, într-un singur document, în format .doc sau .docx. Scriitorii care lucrează cu programe free de redactare, au posibilitatea, oferită de aceste programe de a salva documentul .doc. Nu se acceptă alte extensii în afara celor menţionate!

Paginile trimise NU VOR FI SEMNATE!

În locul semnăturii, concurentul va trece o parolă la alegere (un dicton, un vers, un cuvânt oarecare, un număr etc.). Aceeaşi parolă se va trece pe formularul de înscriere.

De asemenea, PAROLA ALEASĂ, numele, prenumele, data naşterii, (eventual pseudonimul literar) adresa de corespondenţă, un număr de telefon valid, o adresă de e-mail şi o scurtă autobiografie literară vor fi scrise într-un alt document, scris tot în Word A4, cu caractere de 12, care va fi încărcat pe formularul de înscriere.

Pentru secţiunea de „volume publicate”, se pot trimite cărţi beletristice apărute în 2010 sau 2011, la adresa:

ASOCIAȚIA „FLOREMA DESIGN”
Str. Aurel Vlaicu nr.4,
Cod poştal: 335700 ORĂȘTIE
cu menţiunea: Pentru concursul literar „Visul”.

Volumele vor fi trimise recomandat prin poşta română sau prin curier rapid, cu specificarea pe colet a numelui şi adresei autorului. Taxele aferente trimiterii cărţii vor fi suportate de către concurent. Fiecare concurent va completa obligatoriu şi formularul de înscriere, încărcând datele personale, iar în locul parolei va trece titlul volumului cu care participă la concurs.

Un concurent poate participa la toate secţiunile concursului. Nu există nici un fel de restricţii sau îngrădiri. Pot participa persoane de orice vârstă, cu orice pregătire profesională, cu sau fără apariţii editoriale.

Orice întrebări legate de concurs pot fi trimise prin e-mail la adresa: office@florema.ro .

Câştigătorii vor fi anunţaţi în data de 25 septembrie 2011, după ora 19:00, pe acest site.

Se vor acorda câte trei premii pentru fiecare secţiune şi, în funcţie de calitatea textelor, câteva premii speciale.

Scriitorului care va întruni cel mai mare punctaj, indiferent de secţiunea la care a participat, i se va acorda TROFEUL „VISUL 2011”.

Premiile vor fi trimise la adresa menţionată de către concurent, în termen de 30 de zile de la publicarea câştigătorilor. Taxele pentru trimiterea premiilor vor fi suportate de către organizatorul concursului.

Perioada de desfăşurare: 15 august – 15 septembrie 2011.

Textele şi datele personale se completează pe formularul care se află pe sait, la adresa:

http://visul.florema.ro/

http://visul.florema.ro/inscriere-concurs-literar-%e2%80%9evisul%e2%80%9d/

Apariţie editorială la Orăştie

2011-08-03T20:26:00.005+03:00

În urmă cu două zile, am fost la Orăştie. I-am făcut o scurtă vizită doamnei Ileana-Lucia Floran, la sediul Asociaţiei Florema Design.

Cu acest prilej, am făcut un schimb de cărţi. Eu i-am oferit cele două volume colective de haiku (apărute în luna iulie), iar poeta Ileana Floran mi-a oferit cea mai recentă carte colectivă care a apărut, în acest an, la Editura Emma.

Cartea despre care voi scrie câteva rânduri are titlul Visul, e un volum colectiv de poezie. Coordonatorul volumului este Ileana-Lucia Floran, nimeni alta decât poeta care semnează pe Agonia.

Cartea, de dimensiuni obişnuite volumelor de poezie, la 100 de pagini, tipărită în condiţii grafice deosebite, reuneşte creaţii aparţinând unor poeţi de vârstă şi experienţă diferite, în total, zece autori. Fiecare poet este prezentat în câteva cuvinte şi are o fotografie. Apoi, sunt publicate poeziile. Sunt poezii în vers liber, dar şi în stil clasic, versuri lungi, dar şi în ritmul poeziilor populare.

Autorii, în ordine alfabetică, sunt: Liliana Alexandru, Octavian Badea, Cornel Costea, Ileana-Lucia Floran, Gheorghe Pârlea, Anişoara Iordache, Elena Olariu, Liliana Rebenciuc, Luminiţa Săceleanu şi Monica Şumălan.

Antologie de senryu

2011-08-01T21:08:00.001+03:00

Am primit de la domnul Valentin Nicoliţov, preşedintele Societăţii Române de Haiku, următorul mesaj:

Stimaţi poeţi şi prieteni,

Urmează să alcătuim şi să publicăm o antologie trilingvă de senryu care să cuprindă principalii autori de senryu din România. Ar fi prima antologie de acest fel ce va cuprinde majoritatea poeţilor din România.

Toţi poeţii care au scris senryu în ultimii 20 de ani sunt invitaţi să trimită poeme senryu pe adresa mea de e-mail, valentin.nicolitov@yahoo.fr, până la 30.12.2011 (cel puţin zece poeme senryu de fiecare în română şi traduse în engleză şi franceză). Cei care posedă mai mult de zece poeme senryu bune sunt rugaţi să trimită mai multe, dar să fie şi traduse în engleză şi franceză. Timp ar fi suficient, atât pentru redactarea poemelor senryu cât şi pentru traducerea lor. Poemele ce se vor trimite pot fi inedite sau din cele apărute în cărţile proprii publicate anterior.

Participarea la această antologie de senryu este gratuită. Antologia se va publica în anul 2012. După selecţia poemelor fiecare poet va fi informat cu câte poeme va fi inclus în antologie. Cu acea ocazie, cei ce vor dori să achiziţioneze antologia vor menţiona numărul de exemplare pentru a se putea stabili tirajul. Achiziţionarea antologiei de către poeţii ce vor fi selectaţi nu este obligatorie, poemele senryu vor fi selectate doar după valoarea lor. Antologia se va realiza indiferent de numărul de poeţi care vor dori in final s-o achiziţioneze. Va urez succes şi aştept poemele dvs. până pe 31.12.2011!

Valentin Nicoliţov
1 august 2011

Din revista Sketchbook mai/iunie 2011

2011-07-29T23:42:00.005+03:00

http://poetrywriting.org/Sketchbook6-3MayJun2011/0_Contents_Sketchbook_6-3_MayJun_2011_vegetables_Haiku_Thread_Results.htm

Filled solarium —
among cucumber blooms
tomatoes budding

# 138. Maria Tirenescu, RO

Solar plin –
printre flori de castravete
roşii înmugurind
*
In the tumbler
a cup of yellowed parsley –
the cook missing

# 145. Maria Tirenescu, RO

În pahar
o mână de patrunjel îngălbenit -
bucătarul lipsă
*
White rabbit
eats a big carrot —
the baby laughs

# 146. Maria Tirenescu, RO

Iepurele alb
mananca un morcov mare –
copilul râde în hohote
*
Near a fence
some rotten pumpkins –
children without lamps

# 150. Maria Tirenescu, RO

Lângă un gard
dovleci putrezi –
copiii fără lampioane
*
Cauliflower soup
is ready –
no one eats

# 158. Maria Tirenescu, RO

Supa de conopidă
este gata –
nimeni nu mănâncă
*
Full bag
with carrots and beets –
the rabbit’s dinner

# 161. Maria Tirenescu, RO

Sac plin
cu morcovi şi sfeclă –
cina iepurelui
*
Serene day —
a sunflower blooming
among the carrots

# 171. Maria Tirenescu, RO

Zi senină –
o floarea-soarelui înflorind
printre morcovi
*
Mr. Pumpkin
cooking two eggplants —
dinner is coming

# 173. Maria Tirenescu, RO

Dl Dovleac
gătind două vinete –
cina se apropie
*
Twilight —
carefully planting
tomatoes and eggplants

# 177. Maria Tirenescu, RO

Amurg –
plantând cu grijă
roşii şi vinete
*
Full pantry —
onions, carrots, parsnips
and celeries

# 181. Maria Tirenescu, RO

Cămara plină –
ceapă, morcovi, păstârnac
şi ţelină

Două volume colective de haiku

2011-07-17T21:46:00.006+03:00

În acest an au apărut, la Editura Grinta din Cluj-Napoca, două volume de haiku. Ele vin să completeze seria începută cu „Primul cocor” care a apărut în urma primului an de concurs săptămânal de haiku organizat de unii membri pasionaţi de acest gen de poezie, autori care publică pe Agonia.

Cele două volume, intitulate Dimineţile cocorilor şi Ţipăt de cocor, au fost editate de Dan Norea şi Corneliu Traian Atanasiu.

În cuvântul introductiv, Corneliu Traian Atanasiu precizează: „Anul trecut, încheiam acest cuvînt preliminar cu urarea de a repeta an de an editarea unui volum colectiv al celor care participă săptămînă de săptămînă la concursul Romanian Haiku. Iată că al doilea an aduce şi al doilea volum.

Componenţa grupului s-a modificat, o parte din cei vechi, din motive diverse, s-au îndepărtat de grup, alţii noi s-au ivit şi s-au afirmat între timp. Important este faptul că grupul funcţionează în continuare şi nucleului dur, format din Valeria Tamaş, Dan Norea şi Livia Ciupav, care-l administrează, i s-au adăugat încă doi membri, Manuela Dragomirescu şi Petru-Ioan Gârda, care colaborează cu ceilalţi pentru buna desfăşurare a concursului.”

Dan Norea are Încă un cuvinţel, din care spicuim:

„Reiau precizările de la primul volum - acesta nu este o antologie, ci un volum colectiv. O antologie presupune o selecţie a unei persoane avizate, deci un standard de calitate a poemelor, pe care nu suntem convinşi că l-am atins. În schimb, titulatura de volum colectiv se potriveşte mai bine decât vă puteţi imagina. Structura volumului a fost stabilită în colectiv, munca a fost executată în colectiv, până şi titlul a fost votat în colectiv, din câteva zeci de variante.

Totuşi, trebuie menţionat colectivul de coordonare a concursului săptămânal, care a colaborat la pregătirea acestui volum: Livia Ciupav, Manuela Dragomirescu, Valeria Tamaş, Petru-Ioan Gârda şi Dan Norea. Alături de ei au avut contribuţii active Ioana Dinescu şi Corneliu Traian Atanasiu. La urmă, dar nu mai puţin important, trebuie evidenţiat aportul decisiv al doamnei Constanţa Erca, autoarea coperţii şi a graficei interioare, pe care o declarăm pe această cale membru de onoare al grupului Romanian Haiku.”

Cele două cărţi au structuri echivalente. După cele două cuvinte introductive, urmează generalităţi despre concurs, regulamentul concursului, poemele premiate în concursul din anul respectiv şi poeme ale membrilor grupului, fiecare fiind prezentat în câteva fraze şi fiecare are o fotografie.

În volumul Dimineţile cocorilor semnează haiku-uri următorii poeţi: Corneliu Traian Atanasiu, Corneliu Beldiman, Ana Bezem, Sorin Toma Boc, Doina Bogdan Wurm, Oana Bold, Livia Ciupav, Ioana Dinescu, Manuela Dragomirescu, Genovel-Florentin Frăţilă, Petru-Ioan Gârda, Radu Ignătescu, Margareta Ildiko Juverdeanu, Djamal Mahmoud, Ioan Marinescu-Puiu, Dan Norea, Virginia Popescu, Julia Ralia, Ion Răşinaru, Valeria Tamaş, Mariana Tănase, Maria Tirenescu şi Monica Trif.

Volumul Ţipăt de cocor are o parte din autorii celorlalte volume: Corneliu Traian Atanasiu, Corneliu Beldiman, Ana Bezem, Sorin Toma Boc, Doina Bogdan Wurm, Livia Ciupav, Manuela Dragomirescu, Petru-Ioan Gârda, Radu Ignătescu, Margareta Ildiko Juverdeanu, Dan Norea, Virginia Popescu, Julia Ralia, Ion Răşinaru, Valeria Tamaş, Maria Tirenescu, dar şi nume noi: Patricia Lidia, Cornel C. Costea, Maria Doina Leonte, Sorin Micuţiu, Cristina Monica Moldoveanu, Elena Păduraru şi Elena Ana Urma.

Cu întârziere, despre cartea "Universul poveştilor"

2011-07-16T23:22:00.006+03:00

Am reuşit să văd cartea despre a cărei pregătire am anunţat pe blog. Era vorba despre un concurs de poveşti.

Cum s-a desfăşurat concursul, cum a fost lansarea, amănunte se pot citi pe forumul
http://universulpovestilor.myforum.ro/index.php

Tot acolo puteţi citi şi cartea. Dar şi pe calameo, mai exact aici
http://en.calameo.com/read/000018523491fc47dac34

Spuneam că am văzut cartea. Am şi câteva fotografii.

Din revista Ploc!, nr. 25

2011-07-15T23:22:00.001+03:00

Bruine à l’aube –
du noyer tombe
la dernière feuille

Burniţă în zori –
din nuc cade
ultima frunză

Aube couverte de brume –
grand-mère file à la fenêtre
les vieilles pensées

Zori cu brumă –
bunica toarce la fereastră
vechile gânduri

À l’aube sur la route –
des feuilles s'enroulent
après la voiture

În zori pe şosea –
frunze se rostogolesc
după maşină

Équinoxe –
parmi les feuilles arides
seulement un colchique

Echinox –
printre frunze uscate
doar o brânduşă

Ciel sans nuages –
l’étourneau cueille le raisin
du vieil homme

Cer fără nori –
graurul culege via
bătrânului

Les premiers frimas
s’étendent sur les collines –
un chien vagabond

Primele brumă
se-aştern pe coline –
un câine vagabond

Pluie monotone –
dans le nid de martinet
la plume de pierrot

Ploaie monotonă –
în cuibul rândunelei
pana vrabiei

http://www.100pour100haiku.fr/revue_ploc/Ploc_revue_haiku_numero_25.html

Ziua învăţătorului în veacul trecut

2011-07-03T22:29:00.004+03:00

Îmi amintesc că înainte de anul 2000, Ziua învăţătorului se sărbătorea în 30 iunie. E drept că ea coincidea cu o sărbătoare creştină: Cei 12 Apostoli.

Aşteptam cu nerăbdare să mergem la „iarbă verde”. Dar asta se putea face numai dacă nu ploua. Amintirile mele sunt incomplete, dar emoţiile încă mă copleşesc.

Eram în clasa a doua. Tata ne adusese, într-o cutie de carton, pui de găină fără cloşcă şi ne-a spus că au fost clociţi de o maşină. Eram curioasă cum era posibil acest lucru şi m-am bucurat foarte mult când tata ne-a anunţat că Ziua învăţătorului se va sărbători la Ferma agro-zootehnică din oraş, aflată pe drumul spre Moisei, locul de provenienţă a puilor noştri.

Era o zi frumoasă. De dimineaţă, părinţii noştri au fost la o şedinţă cu toate cadrele didactice din raion. Noi am aşteptat cuminţi acasă. La amiază, am luat o pătură, o sacoşă cu câteva lucruri pe care mama le pusese de seara şi am plecat. În faţa şcolii ne aştepta un autobuz care ne-a dus la Fermă. Nu ne-a plăcut autobuzul, dar ne-am bucurat când am ajuns în livada de la marginea oraşului Vişeu de Sus.

Aproape de intrare, erau grătarele cu mititei şi lăzile cu bere sau suc. Lume multă, grupuri în jurul unor pături sau chiar pe iarbă. Tata a luat un carton cu mâncare, câteva sticle cu bere, două sucuri şi ne-am aşezat la umbra unui măr bătrân. Ne-a plăcut forma lui, coroana care atingea pământul. După ce am mâncat, am plecat la joacă. Erau şi alţi copii de cadre didactice cu care ne-am găsit imediat preocupări şi subiecte comune. Alergam prin livadă, admiram lucrurile ciudate, fructe sau forme mai puţin obişnuite.

La un moment dat, tata se apropie de noi:

- V-am promis că vă arăt „cloşca”. Am vorbit cu inginerul şi ne-a spus că ne primeşte. Dacă aveţi întrebări, el vă poate răspunde.

În câteva clipe, s-a adunat un grup destul de mare. Pe drum, le-am povestit celorlalţi copii despre puii noştri.

Am intrat într-o sală mare. Era cald acolo. Am văzut nişte mese cu sertare mari. Inginerul a tras un sertar şi am văzut ouăle puse la clocit. Ne-a spus că ouălor li se asigură temperatura şi umezeala ca sub o cloşcă, ne-a mai spus că, de două ori pe zi, ouăle sunt întoarse, că aşa face şi cloşca adevărată. După trei săptămâni, puii ies din găoace, sunt duşi la aprozar şi lumea îi cumpără.

Soarele a coborât după deal. Ne-am adunat lucrurile şi am plecat la autobuzul care ne-a dus acasă. Eram obosiţi, dar bucuroşi că am văzut livada, că ne-am cocoţat prin pomi, că am alergat şi am văzut clocitoarea. Fusese una dintre cele mai interesante zile de vacanţă.

***

În alt an, de Ziua învăţătorului, am fost pe Valea Vaserului.

Mocăniţa ne aştepta în gara Întreprinderii Forestiere de Exploatare şi Transport. Era un tren mai mic decât cele cu care mergeam la Constanţa, pe care îl vedeam uneori trecând pe linia ferată cu trei şine dintre râul Vaser şi gardul care mărginea curtea şcolii în care locuiam. (De ce trei şine? Pentru că una dintre şine era comună. Trenul normal, al C.F.R., folosea şinele din exterior. Mocăniţa, folosea şina din interior. Ecartamentul mocăniţei e de 76 cm.)

În vagonul de persoane în care eram noi, pe o parte erau cate două scaune, iar de partea cealaltă, era câte un scaun. Printre scaune se putea circula.

Pe platformă se aflau bărbaţii şi tinerii. Tot acolo era şi personalul de la restaurant, care aducea grătarele şi băutura. Aveam şi alte alimente: friptură, ouă fierte, brânză, prăjituri… Astea, în cazul în care grătarele nu sunt gata şi nouă, copiilor, ne e foame.

Ce ne-a plăcut la drum? Trenuleţul mergea încet. Acest lucru ne distra. Spuneam că putem să coborâm din tren, să culegem flori şi să ajungem trenul din urmă. De fapt, trenul urca pe o pantă destul de abruptă. Am tot auzit că vom opri la Novicior. Unii ar fi vrut să mergem la Făina, dar acolo nu era atât de mult spaţiu în apropierea liniei ferate. Pădurea coboară la Făina până lângă staţia C.F.F. (Căile Ferate Forestiere)

Locul în care am oprit ne-a plăcut mult. Era aproape de râul Vaser, într-o poiană cu puţine denivelări, cu pădurea destul de aproape. Era plăcut, nu prea cald, dar apa din râu era rece. Nu puteam face baie. Ne-am găsit alte activităţi. Am adunat flori, plante pentru ierbar şi ne-am jucat cu mingea. Şi am ascultat cântecul păsărilor.

Trenul cu care am urcat a mers până la Făina, a încărcat buşteni şi, după un timp, a coborât. Urma să ne ducă înapoi în oraş. Nu avea un orar strict cum au trenurile de la C.F.R.

Noi, copiii, eram obosiţi. Soarele abia se zărea printre brazi. Dar am văzut ce rol aveau roţile acelea mari de la capetele vagoanelor. Ni s-a spus că sunt frânele. Când trenul urcă, nu se folosesc, dar când trenul coboară, din când în când, trebuie să intervină muncitorii de la C.F.F. şi să acţioneze frânele. Altfel, trenul ar lua viteză prea mare şi ar putea sări de pe şine.

***

Când am absolvit clasa a şaptea, în 1963, am fost din nou la Fermă. De data asta, nu m-am mai urcat în pomi. Mi-au ajuns plimbarea, observaţiile pe care le-am făcut şi dezbaterile la care am participat. De atunci am câteva poze cu un grup de profesori. A fost ultima ocazie să văd Ferma.

După o zi frumoasă, încărcată cu emoţia întâlnirii cu dascălii din raionul Vişeu, am propus să ne întoarcem pe jos în oraş. Tata a fost de acord cu propunerea mea. Drumul era asfaltat şi cei 2-3 km nu depăşeau puterile noastre.

Am mers discutând, privind pomii din grădinile de la marginea şoselei, admirând culorile cerului, umbrele de pe asfalt, adunând flori de pe lângă garduri.

( O fotografie a oraşului Vişeu de Sus făcută din clădirea liceului, după 1960, anul dării în funcţiune.)

***
Acestea sunt cele mai frumoase amintiri legate de Ziua învăţătorului. Poate ar trebui să amintesc de momentele în care am participat la spectacole în cinstea evenimentului, la bucuria cu care am văzut Diploma care îi recunoştea tatălui meu calitatea de „învăţător fruntaş”.

După ce am absolvit facultatea, îmi amintesc de şedinţele festive la care nu ne criticau oficialităţile, de participarea la câteva întâlniri colegiale în cantina liceului sau la vreun restaurant din oraşul Cugir, eveniment pentru care, într-o vreme, li se reţinea de pe statul de plată 25 de lei, chiar şi celor care nu doreau să participe la întrunire.

Mai nou, nici nu mai ştim când se sărbătoreşte Ziua învăţătorului. S-a încercat înlocuirea ei cu Ziua educatorului, în 5 octombrie. Camera deputaţilor a adoptat proiectul de lege privind instituirea Zilei învăţătorului pe data de 5 iunie a fiecărui an. Cu toate acestea, aflu din presă, în multe judeţe dascălii îşi serbează ziua tot în 30 iunie.

Caricaturistul băcăuan Victor Eugen Mihai şi concursul din Coreea

2011-07-03T20:52:00.003+03:00

Am votat atât cât mi-a permis timpul. Aseară, am intrat pe link-ul concursului. Concurentul nostru avea 26.549 de voturi şi era pe primul loc. Pe locul al doilea se afla Rafael Bittencourt din Coreea, cu 23.552 voturi.

Felicitări reprezentantului României! Mulţumiri celor care l-au apreciat şi susţinut!

http://sicaf-idcc.org/bbs/board.php?bo_table=eng&sca=web

Un caricaturist băcăuan participă la un concurs în Coreea

2011-06-20T21:59:00.003+03:00

VEM (adică Victor Eugen MIHAI, caricaturist băcăuan) participă la un concurs în Coreea. Din 3.000 de lucrări (58 de ţări), juriul a ales 76. La secţiunea lui, VEM a rămas să se bată cu cei din Uzbekistan, Iran, Indonezia, Turcia, Coreea şi Brazilia.

Acum are nevoie de ajutorul vostru. Trebuie doar să daţi un click pe
http://sicaf-idcc.org/bbs/board.php?bo_table=kor&wr_id=56.
Puteţi vota zilnic. Regulamentul permite. Succes, Victor Eugen Mihai!

INSTRUCŢIUNI:

http://sicaf-idcc.org/bbs/board.php?bo_table=kor&wr_id=56

Aici se dă click pe butonul albastru de sub desen.

Sau

http://sicaf-idcc.org/bbs/board.php?bo_table=eng&sca=web
se votează.

Pentru a vi se înregistra votul, un click încă o dată în stânga, la apariţia unui alt dreptunghi.

Concurs Naţional de Poezie şi Proză Scurtă de Ficţiune "TextConstruct"

2011-06-19T13:41:00.002+03:00

Concursul îşi va avea locaţia în mediul on-line, pe site-ul nostru http://www.cnppsf.ro/ . Locaţia TextConstruct fiind în Cluj-Napoca, eventualele legături şi parteneriate se vor realiza din frumosul oraş transilvănean. Mai mult, pentru fiecare dintre momentele desfăşurării concursului există pagini dedicate pe acest site. În linii generale, ulterior etapei de promovare, se va da startul pentru depunerea lucrărilor în data de 15 iulie.

Etapa de depunere a lucrărilor va dura două luni, până în data de 15 septembrie. În funcţie de numărul de lucrări depuse în această perioadă, jurizarea se va desfăşura în următoarea perioadă. Estimăm o durată minimă de o lună şi jumătate, cu posibilitatea de prelungire în funcţie de numărul de lucrări. Sperăm ca cel târziu în 1 Decembrie să se încheie etapa de jurizare şi să se desemneze câştigătorii.
Organizarea unei conferinţe de presă sau a unei expoziţii de fotografie/pictură se va realiza tot în oraşul Cluj- Napoca pentru a marca terminarea concursului si premierea câştigătorilor.

Ne dorim ca acest concurs să primească o anuitate constantă, dar acest lucru ţine în mare măsură şi de numărul de lucrări primite şi de impactul pe care Concursul îl va avea.

Reguli într-un minut

Pentru a participa la Concurs, trebuie să îndepliniţi câteva condiţii:

- să aveţi vârsta între 16 şi 40 de ani
- să nu aveţi publicate mai mult de două lucrări de proză sau poezie.

Maxim două lucrări pot fi depuse de către fiecare participant.

Proza scurtă nu poate să depăşească 8 pagini de word, cu specificaţiile: font Times New Roman 12, spaţiu de 1,15 între rânduri, margini de 1 inch la pagină.

Poezia nu poate să depăşească două pagini de word, utilizând specificaţiile de mai sus.

Neclarităţi, întrebări sau alte probleme vor fi discutate ori pe forumul de discuţii, ori prin intermediul paginii de contact.

Legatură la un concus de haiku la fotografie

2011-06-01T09:10:00.001+03:00

ea îi zâmbeşte
mângâindu-i obrazul –
banca din iarbă

http://haiku-io.blogspot.com/2011_05_29_archive.html

La Alba Iulia (partea a V-a )

2011-05-30T13:37:00.010+03:00

Alte fotografii din Alba Iulia...

Alte fotografii de ieri, la:
http://mtirenescu.blogspot.com/2011/05/la-alba-iulia-partea-iv.html

La Alba Iulia (partea a IV-a )

2011-05-29T19:59:00.019+03:00

De Zilele Oraşului Alba Iulia, eveniment care s-a desfăşurat în 27, 28 şi 29 mai 2011, am vizitat zona care se numeşte „Între şanţuri”, adică zona dintre şanţurile vechii cetăţi. Câteva fotografii vin să completeze postările mai vechi.

http://mtirenescu.blogspot.com/2009/10/la-alba-iulia.html

http://mtirenescu.blogspot.com/2009/10/la-alba-iulia-partea-ii.html

http://mtirenescu.blogspot.com/2009/10/la-alba-iulia-partea-iii.html

Am revenit cu fotografii.

Din revista Sketchbook martie/aprilie 2011

2011-05-10T23:03:00.005+03:00

http://poetrywriting.org/Sketchbook6-2MarApr2011/0_Contents_Sketchbook_6-2_MarApr_2011_Results_flowers_bouquet_Haiku_Thread.htm

Violets
on the graveyard—
it’s raining

# 138. Maria Tirenescu, RO

Toporaşi
în cimitir –
plouă

Sunrise—
the dandelions flowering
among the ruins

# 140. Maria Tirenescu, RO

Răsărit –
păpădii înflorind
printre ruine

First date—
the bunch of hyacinths
hidden in a pocket

# 142. Maria Tirenescu, RO

Prima întâlnire –
buchetul de zambile
ascuns în buzunar

At daybreak—
the lonely wildrose
blooming by the path

# 144. Maria Tirenescu, RO

De dimineaţă –
măceşul singuratic
înflorind lângă cărare

After the rain—
the daffodil petals
full with mud

# 146. Maria Tirenescu, RO

După ploaie –
petalele narcisei
pline cu noroi

Old cemetery—
amidst ruined crosses
violas grow

# 148. Maria Tirenescu, RO

Cimitirul vechi –
printre cruci dărâmate
înfloresc toporaşi

Under a dry tree—
the cowslip blooming
at daybreak

# 150. Maria Tirenescu, RO

Sub un copac uscat –
ciuboţica cucului înflorind
în zorii zilei

Morning Glory
on the old paling—
my grandma’s home

# 152. Maria Tirenescu, RO

Zoreaua
pe vechiul gard –
casa bunicii mele

First frost—
only the chrysanthemums
in bloom

# 154. Maria Tirenescu, RO

Prima brumă –
numai crizantema
înflorită

A chrysanthemum
on a new grave—
the first snow flakes

# 156. Maria Tirenescu, RO

O crizantemă
pe noul mormânt –
primii fulgi de nea

On the old fence
invaded by honeysuckle—
the last flowers

# 158. Maria Tirenescu, RO

Pe verchiul gard
invadat de caprifoi –
ultimele flori

Drinking tea alone—
in the vase nearby
the dry peony

# 160. Maria Tirenescu, RO

Bând ceaiul singur –
în vaza de alături
bujorul uscat

At daybreak—
the first blooming peach tree
full of the bees

# 162. Maria Tirenescu, RO

De dimineaţă –
primul piersc înflorit
plin de albine

Cool daybreak—
in the wax cherry by wattle
only a flower

# 164. Maria Tirenescu, RO

Dimineaţă rece –
în corcoduşul din gard
numai o floare

Pond with the lotuses—
in the rain
only a flower

# 168. Maria Tirenescu, RO

Lacul cu lotuşi –
în ploaie
numai o floare

At daybreak—
la chicory blooms
under the loony tree

# 173. Maria Tirenescu, RO

De dimineaţă –
cicoarea înfloreşte
sub copacul trăsnit

Scrisoare deschisă şi trimisă

2011-05-08T15:07:00.003+03:00

Domnule deputat Victor Socaciu,

Am citit despre iniţiativa dumneavoastră de dublare a filmelor străine. Vă admir în calitatea dv. de cantautor, sunt bucuroasă şi mulţumită de ceea ce faceţi în calitate de folkist, de om de cultură.

Sunt de acord cu protejarea identităţii naţionale, dar nu şi cu menţinerea românilor într-o stare de izolare, de lipsa posibilităţii de comunicare cu străinii, cu lenea de a învăţa şi alte limbi decât cea maternă.

De acea, nu pot să fiu de acord cu dublarea filmelor. De ce? În vremurile apuse, am văzut filme americane pe Rai 1. Nu înţelegeam mare lucru, pentru că vedeam că actorii dădeau din gura intr-un fel si auzeam altceva. Dacă aş fi auzit originalul, era bine. Dacă actorii ar fi vorbit în italiană, aş fi înţeles. Dar combinaţia îmi crea dificultăţi.

Un motiv foarte bun de a nu renunţa la subtitrare este acela ca eu, şi nu numai eu, am „prins” limba engleză din filme, mi-am perfecţionat cunoştinţele de franceza urmărind filme, multe documentare, am învăţat cuvinte şi expresii în limba italiană. Nu aş renunţa la acest mare avantaj pe care îl are orice trăitor într-un oraş mic de a auzi şi alte limbi decât limba română.

Dacă vă deranjează folosirea unor expresii nepotrivite limbii noastre, poate vă gândiţi la reguli de traducere, de subtitrare, de traducere făcută de specialişti şi nu de Google sau alte traduceri automate. Şi eu folosesc Google sau alt translator, apoi iau dicţionarul şi îmi folosesc mintea pentru a aduce textul la o formă corectă din punctul de vedere al limbii romane.

V-aţi gândit la persoanele care nu pot citi. La cele care nu aud v-aţi gândit? E o temă de meditaţie.

Aş fi profund dezamăgită dacă această iniţiativă ar fi aprobată în forma în care o propuneţi! Cu siguranţă, o lege plecând de la ideile dv. ar putea fi mult mai bună.

Sunt o pensionară care refuză să fie indiferentă la ceea ce ţine de limba română. De aceea, vă anunţ că tot conţinutul acestui mesaj va fi postat pe blogul meu şi pe site-urile de cultură la care am acces. Poate vor fi şi alţi români interesaţi de această problemă. De acolo, vă veţi putea inspira.

Vă urez succes în ceea ce faceţi!
Cu stimă, Maria Tirenescu

E o reacţie la
http://diacritica.files.wordpress.com/2011/05/2011-05-08-propunere-socaciu.pdf

Am dat, din întâmplare, peste un fragment din Concubina regelui, filmul difuzat de TVR1, pe un canal în limba maghiară. Să o fi văzut pe regina coreeană din secolul al XVII-lea vorbind în limba maghiară, imediat ce ai auzit-o în coreeană… Era aşa de ciudat!

Pe Râul Mare

2011-04-25T22:06:00.003+03:00

Un cireş şi un piersic

2011-04-25T22:00:00.001+03:00

Au înflorit piersicii şi corcoduşii

2011-04-07T08:36:00.003+03:00

Japonia, martie 2011

2011-04-04T22:50:00.002+03:00

1. Cutremur în zori –
printre ruine
o păpădie

Earthquake at dawn -
among the ruins
a dandelion

2. Casa dărâmată –
pe un perete a rămas
un tablou

Ruined house –
remained on a wall
a painting

3. Port la mare –
tsunami acoperă
satul de pescari

Sea port –
tsunami covering
the fishing village

4. Balta reflectă
ruinele blocurilor –
răsare soarele

Puddle reflects t
he ruins of blocks –
sunrise

5. În baltă
văd ruinele blocurilor –
răsare luna

In the puddle
I see the ruins of blocks –
moon rises

6. Printre ruine –
o fetiţă căutându-şi
păpuşa

Among the ruins –
a girl searching
for the doll

7. Cutremur în zori –
tsunami acoperă
întreg oraşul

Earthquake at dawn –
tsunami covers
all city through

8. Nouă zile –
încă doi supravieţuitori
revăd soarele

Nine days –
two more survivors
meet again the sun

9. Câteva gânduri –
pe masa prăfuită
o petală roz

Some thoughts –
on dusty table
a pink petal

10. Atunci şi acum –
văd semnele vieţii
printre ruine

Then and now –
I see signs of life
among the ruins

11. După cutremur –
japoneza visează
cireşii în floare

After the earthquake –
Japanese dreaming
blossom cherries

12. Printre ruine –
din raftul cu jucării
răzbat vaiete

Among the ruins –
on the dolls' shelf
groans

Din revista Sketchbook ianuarie-februarie 2011

2011-03-24T23:09:00.002+02:00

Snow shimmering—
two hearts
pictured on the window

# 152. Maria Tirenescu, RO

Zăpada sclipeşte –
două inimi
desenate pe fereastră

Grandma sews a heart
on the grand-daughter’s bonnet—
it is snowing

# 156. Maria Tirenescu, RO

Bunica brodează o inimă
pe căciuliţa nepoatei –
ninge

It is snowing—
she dreams of a cake
like a heart

# 158. Maria Tirenescu, RO

Ninge –
ea visează un tort
ca o inimă

Una dintre zilele babei, 7 martie

2011-03-09T11:30:00.002+02:00

Flori din martie

2011-03-09T11:21:00.005+02:00

Februarie

2011-02-27T20:38:00.001+02:00

Zi de iarnă (30 ianuarie 2011)

2011-01-30T22:54:00.001+02:00

Pisici din 2011

2011-01-30T21:47:00.001+02:00

Cerul iernii (decembrie)

2011-01-23T23:41:00.001+02:00

O carte de suflet

2011-01-22T20:26:00.003+02:00

În anul 2010, am reuşit publicarea memoriile tatălui meu, învăţător Dumitru Grad, un cetăţean important al Maramureşului, unul dintre cei care au pus umărul la educarea tineretului din zona Vişeu, dar şi la organizarea şi dezvoltarea vieţii culturale din zonă.

I-am trimis un exemplar al acestei cărţi cu titlul „Printre amintiri” domnului profesor Marian Nicolae Tomi, „japonezul din Vişeu” , supranumit astfel pentru că a câştigat, în anul 2004, concursul internaţional de haiku de la Kusamakura, Japonia.

Discutând despre carte, despre Vişeu, domnul profesor Tomi mi-a spus că vişeuanii au reuşit să publice o carte despre Cenaclul literar artistic „Andrei Mureşeanu” din Vişeu de Sus. De cenaclu mă leagă două evenimente:

- am citit în cartea domnului profesor Marian Nicolae Tomi intitulată „Maramureşul istoric în date” ( Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2006) că tatăl meu a fost primul preşedinte al cenaclului;

- am participat la prima ediţie a concursului de poezie organizat în 2005 la Vişeu de Sus şi am obţinut Marele premiu la secţiunea haiku.

Acestea fiind motivele, l-am rugat pe domnul profesor să-i întrebe pe actualii membri ai cenaclului dacă vreunul are un exemplar de care să se poată lipsi. I-am spus că vreau să am această carte, dacă e posibil.

Cartea a sosit, înaintea Anului Nou 2011.

Titlul cărţii este Cenaclul literar artistic „Andrei Mureşanu” Vişeu de Sus, la 40 de ani de existenţă. Cartea a apărut la Editura Grinta din Cluj-Napoca, în 2008, şi este o ediţie îngrijită de Gavril Ciuban şi Lupu Petrovan.

Pe coperta I este reprodusă lucrarea „Muza şi poetul” de Alexandru Szabo, iar ilustraţiile din interiorul cărţii aparţin aceluiaşi pictor. Lucrarea a apărut cu sprijinul Consiliului Judeţean Maramureş şi al Fundaţiei „Pro Vişeu”.

Am primit cartea cu dedicaţia care m-a emoţionat:

„Doamnei Maria Tirenescu, în memoria primului preşedinte al Cenaclului literar «Andrei Mureşeanu», Dumitru Grad.”

În primele pagini ale acestei cărţi, Lupu Petrovan vorbeşte despre mişcarea literară vişeuană. De aici aflăm că iniţial cenaclul a purtat numele Nicolae Labiş, dar în 1968 s-a hotărât ca în titulatură să figureze numele poetului şi cărturarului revoluţionar de la 1848 – Andrei Mureşeanu – ai cărui strămoşi îşi au obârşia în Maramureş. Cu această dată, numele complet al grupării este CENACLUL LITERAR „ANDREI MUREŞEANU” AL CASEI ORĂŞENEŞTI DE CULTURĂ VIŞEU DE SUS.

Din 1971 şi până în 2003, mergeam la Vişeu numai în vacanţe, să-mi văd părinţii. Nu am avut legături cu cenaclul. Am cunoscut o parte din membrii cenaclului, dar în calitate de profesori sau instructori ai casei de cultură pe care tatăl meu a condus-o ca director (între 1959 şi 1965).

După această introducere în activitatea cenaclului, cartea rezervă câteva pagini fiecărui membru al cenaclului, unii având înscrise poezii, alţii sunt prezenţi cu proză, cu amintiri… În ordinea din carte, aceştia sunt: Gheorghe Ţiplea, Ion Mariş, Lupu Petrovan, Gavril Ciuban, Dumitru Iuga, Iuri Pauliş, Simion Iuga, Andronie Sfetcu, Ion Moise, Ion Petrovai, Vasile Ilie Pop, Ion Griga, Ion Chişu, George Bocşa, Ion Burnar, Aurel Martiniuc, Petru Şimon, Marian Nicolae Tomi, Ion Coman, Vasile Luţai, Ion Tomoiagă Maramureşeanu, Vasile Coman, Aurelian Antal, Viorica Cătuneanu, Georgeta Pauliş, Simion Şuştic, Viorel Horj, Helmuth Berner, Lucian Perţa, Anca Maria Sasu, Vasile V. Danci, Cristina Ramona Martişcă, Lazăr Năsui, Ioana Constantina Tivadar, Alexandru Deiac, Irina Hapca, Ion Ciuban, Cătălina Pop, George Brendea, Anca Avramescu, George Vasile Pop, Otilia Vanda Ciuban, Ion Deiac, Gina Ciolpan, Alex Pop, Ioan V. Pop, Ioan Pop Bica, Ion Mihăiescu, Nicolae Iuga, Gabriel Ciuban Jr., Cosmin Perţa.

Postfaţa cărţii este semnată de Gavril Ciuban. Ea este un omagiu postum adus celor ce „s-au retras Dincolo”: decanul de vârstă, Ion Tomoiagă Maramureşeanu, Ion Chişu, Ion Mariş, Vasile Ilie Pop, Vasile Coman, Irina Hapca, Ion Coman, Anca Maria Sasu.
Am citit cartea cu emoţie. Am insistat mai puţin la poezie. M-au interesat mai mult amintirile, comentariile, activităţile culturale, educative. Despre acestea mai ştiam câte ceva.

Îmi voi face timp să citesc toată cartea şi sunt convinsă că voi avea o imagine mai detaliată a ceea ce au făcut oamenii locului, acei maramureşeni sensibili.

Magnapoets nr. 7 / ianuarie 2011

2011-01-17T22:31:00.001+02:00

Le grillon chante
parmi les brins d’herbe –
la lumière de lune
par-dessus de vieille haie
envahi de chèvreufeuille

The cricket singing
under the blade of grass.
Moonlight
over the old fence
invaded by honeysuckle.

Greierul cântă
sub firele de iarbă –
lumina lunii
peste gardul vechi
invadat de caprifoi

Les perce-neiges
ont fleuri encore une fois
dans mon jardin –
mais je suis toute seule
lisant près du poêle

Snowdrops
flowered once again
in my garden –
but I am still alone
reading close to the fireplace

Ghioceii
au înflorit din nou
în grădina mea –
dar eu sunt tot singură
citind lângă şemineu

Diplomă din Polonia

2011-01-17T10:22:00.002+02:00

Din revista Ploc! Nr. 20

2011-01-09T21:58:00.003+02:00

Nuit à Moisei –
les pèlerins chantent
pour la Vierge

À Moisei, il y a un monastère voué à La Sainte Vierge

Noapte la Moisei -
pelerinii cântă
în cinstea Fecioarei

Jeunes cueillant
des plantes médicinales –
nuit de Sânziene

La fête de « Sânziene » se déroule lors de la Saint Jean-Baptiste

Tinere culegând
plante medicinale -
noapte de Sânziene

Silence du soir –
deux soeurs partagent
une nectarine

Liniştea serii -
două surori îşi împart
o nectarină

Soir sans nuages –
la fleur de rose de Chine
flétrissante

Seară fără nori -
floarea trandafirului de China
vestejindu-se

Planche d’oignon
envahi par le liseron des champs –
pluie sur le village

Stratul de ceapă
invadat de volbură -
plouă peste sat

Nuit tempétueuse –
long silence
entre deux éclairs

Noapte furtunoasă -
lungă tăcere
între două fulgere

Canicule –
un enfant pauvre regarde
des groseilles sur l'étal

Caniculă -
un copil sărman priveşte
coacăze pe tarabă

http://www.100pour100haiku.fr/revue_ploc/Ploc_revue_haiku_numero_20.pdf

Din Sketchbook noiembrie-decembrie 2010

2011-01-09T21:54:00.001+02:00

http://poetrywriting.org/Sketchbook5-6NovDec2010/0_Contents_Sketchbook_5-6_NovDec_first_snow_Haiku_Thread.htm

Plum trees loaded
with fresh snow—
deserted road in sunrise

# 201. Maria Tirenescu, RO

Pruni încărcaţi
cu zăpadă proaspătă –
drum pustiu în zori

Drying leaf
in the fresh snow—
sun among the clouds

# 203. Maria Tirenescu, RO

Frunza uscată
pe zăpada proaspătă –
soarele printe nori

Leaves falling
one by one from the branch—
the first snow

# 206. Maria Tirenescu, RO

Frunze căzând
din ram una câte una
prima zăpadă

Isolated snowflakes
come from the cloudless sky—
day on the wane

# 208. Maria Tirenescu, RO

Fulgi răzleţi vin
din cerul fără nori –
ziua în declin

Clouded sky—
the first snowflakes falling
to the last quince

# 210. Maria Tirenescu, RO

Cer fără nori –
primii fulgi de nea căzând
pe ultima gutuie

Daybreak snowfall—
the cat playing with
a dry leaf

# 212. Maria Tirenescu, RO

Ninsoare în zori –
motanul jucându-se
cu o frunză uscată

Din “International Haiku New Year’s Festival 2011″

2011-01-05T12:05:00.001+02:00

Maria Tirenescu (Romania) 　
マリア・ティレネスキュ（ルーマニア）

New Year concert –　　　　　　　　　　　　
a boot without shoelace　　　　　　　　　
at the broken paling　　　
　　　　　　　　
壊れたクイの所で
ニューイヤーコンサート
靴ひものないブーツ

Concert de Anul Nou –
un bocanc fără şiret
lângă gardul dărâmat

The brink of New Year –　　　　　　
the woodpecker pecking 　　　　　　　　
an old cherry tree　　　　　
　　　　　　　　
新年間際 ―
啄木鳥がつついている
古い桜の木を

Anul Nou în prag –
ciocănitoarea bate cu ciocul
în cireşul bătrân

din http://akitahaiku.wordpress.com/

Premiul Şerban Codrin pentru haiku pe 2010

2011-01-02T20:42:00.006+02:00

Scriu, când am inspiraţie. Scriu, modific, repar, rescriu... Las o vreme poemul şi revin...

La acest poem am avut mai multe variante. L-am trimis destul de târziu la concursul Club Haiku.

Îi mulţumesc poetului Şerban Codrin pentru premiu! Sunt onorată şi bucuroasă, mai ales pentru că prima noastră "întâlnire" în domeniul haiku-ului a fost o foarte grea încercare. Pentru mine. Între cele 300 de poeme scrise de mine, poetul nu a găsit nici un haiku. Dar, mi-a dat câteva sfaturi, câteva materiale, apoi am citit comentariile pe care le făcea altor poeme. Acum, pot să spun că lecţiile mi-au folosit. Mulţumesc încă o dată, acum, profesorului de haiku!

Hameau abandonné –
des cerises tombent encore
sur le banc de bois

Traducerea în limba engleză a venit de la Cristina Monica Moldoveanu. Îţi mulţumesc, Cristina!

Deserted village -
cherries are still falling
on the wooden bench

Un nou volum colectiv

2010-12-30T12:33:00.002+02:00

Al doilea volum colectiv apărut la Editura InfoRapArt are titlul Simfonia cuvintelor. Ea reuneşte texte scrise de 18 autori.

Din prefaţa scrisă de Petre Rău, citez:

„Textele cuprinse într-o carte sunt adevărate oglinzi ale vieţii. Fragmente din opera unuia sau altuia, strânse cu grijă şi migală între pagini de carte, sunt întotdeauna dăruite publicului cu generozitate şi tandreţe. Cartea este ca un jurnal de călătorie în care poţi recunoaşte bucuria primitivă a regăsirii pe tărâmuri prin care n-ai fost niciodată altfel decât în vis.

O carte ar putea să nu fie. Ea este însă, pentru că a existat cineva care a scris-o, pentru că a existat o reflecţie asupra lumii şi lucrurilor, iar autorul a vrut să o împărtăşească şi celorlalţi.

Cartea, în general, este ca o inscripţie pe piatră la orice catedrală din lume, acolo unde se mai crede încă în unitatea, perfecţiunea şi veşnicia creaţiei. Ea nu este şi nu trebuie să fie un fruct oprit. Dimpotrivă, trebuie să ajungă acolo unde îi este locul, adică în mâna cititorilor.

Orice carte ar putea să nu fie. Ea ar putea să nu fie, aşa cum multe altele nu sunt, doar pentru faptul că trecem uneori prea nepăsători pe lângă multe lucruri importante. Şi totuşi, trebuie să fim mulţumiţi: cartea există!

Acest volum colectiv reprezintă un amestec pitoresc de nume ştiute sau neştiute încă, de tot atâtea emoţii, idei şi sentimente care s-au unit aici, cu intenţia vădită de a da farmec cuvintelor rostuite în matca sublimă pe care numai paginile unei cărţi ţi-o poate oferi.”

Şi o prezentare a prozei pe care o scriu şi care este prezentă în volum:

„Prin proza sa, Maria Tirenescu ne induce graţios într-un spaţiu sensibil şi fragil precum o oglindă, spaţiul unic al copilăriei, într-o dimensiune pe care o regăsim aşezată intim undeva la limita dintre liniştea rugăciunii care împacă atât de frumos spiritul, şi memoria care ne insuflă în permanenţă îngenunchierea în faţa veşniciei. Iată, de pildă, fascinaţia copilului în faţa maşinii de scris: «tata mi-a pus o foaie nouă şi m-a lăsat să mă descurc singură.» (Poveste de seară). Desigur, nu trebuie să urci până la limita celestului pentru a descoperi lumi care să reflecteze teluricul, rostind despre spaţiu şi timp cu iz de ars memoria: «Am mâncat cea mai bună ciorbă, dar şi o prăjitură de care numai bunica făcea pe lampa de petrol. Apoi am dat un spectacol la care au asistat şi vecinii» („Vânt de libertate”).

Scriitoarea se recunoaşte pe sine în multe ipostaze, cu duioşie, cu zâmbet şi umor, la anii cei mai blânzi din viaţă: «Am turnat puţină apă rece în oală. Am adăugat şi puţină sare. Iar aveam o problemă. De data asta era prea moale şi ar fi durat prea mult timp până să devină potrivit de tare. Am mai luat din apă… Apoi, am adăugat la loc…» (Păturile).

Ceilalţi autori publicaţi în volum sunt: Maria Ileana Belean, Ion Cioran, Corina Colice, Florentina Loredana Dalian, Viorel Darie, Antonela Duma, Doru Gădiuţă, Sanda Guriţă, Speranţa Miron, Elena Mlădinoiu, Georgiana Panait, Alexandra Parascan, Oana Radu, Mihail Simionescu, Claudiu Nicolae Şimonaţi, Llelu Nicolae Vălăreanu (Sârbu) şi Roland Florin Voinescu.

Povestirile mele sunt: Poveste de seară, „Vânt de libertate”, Amintiri despre grădiniţă, Prima zi de şcoală, prima învăţătoare…, Merită să încerci…, „Merem la dormitor!”, Păturile, La cantină. Ele pot fi citite pe blogul meu de proză:
http://www.literatoamna.blogspot.com/

Pe site-ul Revistei literare Boema este următorul

Anunţ

Menţionăm că, datorită unor solicitări de înscriere care au sosit după data limită stabilită şi ale unor cereri noi, asociaţia culturală A.S.P.R.A. - Asociaţia Scriitorilor pentru Promovarea Realizărilor Artistice, va mai demara în primul semestru al anului 2011 un nou proiect de volum colectiv, care va cuprinde, într-o structură ingenioasă, poezie, proză scurtă, eseu, teatru şi umor. Doritorii pot aşadar să se înscrie de pe acum pentru locurile limitate care au mai rămas.

Procedura de lucru va fi, practic, cea cunoscută:

1. Trimiteţi textele propuse până la data limită de 31 martie 2011:

a) prin email, la una din adresele: boema@inforapart.ro, office@inforapart.ro, sau

b) prin poştă, sau personal, la adresa: Asociaţia ASPRA (Revista BOEMA), Str. Al. I. Cuza, Nr. 47, Bloc Cristal, Sc. 2, Ap. 4, CP: 800010, Galaţi (în spatele Prefecturii).

2. Textele vor fi selectate de către un juriu, după care veţi primi un răspuns cu decizia acestuia, însoţită eventual de indicaţii pentru structurarea şi (re)organizarea materialelor de publicat.

3. Până la data de 15 mai 2011, cei selectaţi pentru apariţia în volum vor trebui să doneze asociaţiei nonprofit ASPRA, suma aferentă numărului de exemplare solicitat (un exemplar = cca. 25 lei).

4. După apariţie, cărţile vor fi expediate autorilor şi/sau celor care le-au comandat, prin poştă, taxele şi celelalte costuri de livrare fiind suportate de către asociaţie.

Participarea este benevolă. Nu se plătesc drepturi de autor!
Cei înscrişi vor fi ţinuţi la curent cu evoluţia proiectelor.

Telefonic (la numerele 0726 337376, 0336 800313) sau prin e-mail (adresele indicate mai sus) puteţi solicita orice informaţii suplimentare.

Notă: Trimiteţi la una din adresele de email indicate mai sus propuneri privind titlul următorului volum colectiv! Puteţi propune titluri chiar dacă nu participaţi cu texte pentru publicare! Cel mai frumos dintre titlurile propuse va fi ales ca titlu al volumului.

Din Haiku Reality

2010-12-26T23:44:00.002+02:00

Biată vrabie!
Nicio coajă de pâine
în ploaie…

Poor sparrow!
No crust
in the rain…

Jadan vrabac!
Ni korice hleba
na kiši...

Traducere Saša Važić

http://haikureality.webs.com/haikuodab5.htm

Concurs de poveşti

2010-12-26T21:39:00.002+02:00

Am primit o invitaţie, dar e şi pe blogul

http://relaxare.wordpress.com/2010/12/05/concurs-de-povesti/

Vă invităm să participaţi în cadrul proiectului de carte "Cărţi şi gânduri în dar", cu poveşti şi povestiri educative pentru copii, care nu au mai fost publicate până în prezent. Cele mai frumoase lucrări vor fi incluse în volumul "Universul poveştilor", care urmează să apară în 2011, într-un format asemănător cu volumului "Universul bucuriei"

http://www.calameo.com/books/000018523cbb6926a9418

apărut în anul 2010:

Concursul se va desfăşura sub egida Ligii Scriitorilor din România şi revista Moldova literară.

Regulamentul concursului:

Textele trebuie să respecte caracteristicile unei poveşti, să fie scrise pe înţelesul tuturor copiilor, să aibă un mesaj educativ umanist şi să fie trimise în perioada 5 decembrie 2010 – 31 ianuarie 2011 pe adresa universulpovestilor@yahoo.com ;

Se acceptă doar poveştile scrise în limba română, având maxim 3 pagini format A4, scrise cu fontul Times New Roman 12;

Fiecare persoană poate participa cu maxim 3 texte;

de asemenea, oricine se poate înscrie, fără excepţie (cititori fideli ai blogului, participanţi de anul trecut etc.);

nu există limită de vârstă;

Elevii vor specifica şcoala de unde provin, clasa şi profesorul îndrumător;

Confirmarea validării e dată de publicarea poveştii pe site-ul Universul poveştilor, începând cu data de 1 februarie, înţelegând că folosirea unui limbaj vulgar, licenţios sau agramat (grav) duce la excluderea automată;

Membrii juriului nu pot participa cu material literar la concurs, însă pot trimite trimite grafică şi poveşti care să fie publicate în carte alături de poveştile premiate.

Desemnarea câştigătorilor se face în cursul lunii martie, de către un juriu special constituit, urmând ca poveştile selecţionaţe pentru cele trei premii să fie publicate în cartea de poveşti "Universul poveştilor", cât şi în paginile revistei Moldova Literară. Pentru aceasta autorii vor fi rugaţi să trimită o fotografie, o scurtă biografie şi adresa de contact;

Premiile I, II, III, constând dintr-o diplomă, o carte "Universul poveştilor" şi un cadou pentru copii, vor fi înmânate premianţilor pe data de 1 Iunie cu ocazia lansării volumului "Universul poveştilor".

Toţi participanţii acceptaţi la concurs vor primi o diplomă de participare, poveştile lor vor putea fi publicate în carte alături de lucrările premiate şi vor putea cumpăra un număr de cărţi egal cu numărul paginilor aferente din carte.

Adresa de email de unde se vor trimite toate precizările legate de desfăşurarea concursului şi unde se vor primi toate datele aferente volumului “Universul poveştilor” este:

universulpovestilor@yahoo.com;

Acest concurs doreşte să reunescă cele mai frumoase poveşti scrise de românii de pretutindeni, să-i încurajeze pe copiii talentaţi să scrie şi să promoveze imaginea spiritului românesc pe toate meridianele lumii.

Multă inspiraţie şi succes !

Coordonator de proiect: Simina Silvia Şcladan, tel.0749543161

Mail: universulpovestilor@yahoo.com

Concurs naţional literar-artistic „DOR de DOR”, ediţia I, Botoşani, 2011

2010-12-19T19:37:00.003+02:00

Am primit anunţul cu precizarea că pot participa şi copiii.

În condiţiile integrării ţării noastre în Uniunea Europeană, unele elemente tradiţionale ale mediului sătesc şi ale sufletului ţăranului sunt în pericol de a cunoaşte mutaţii sau vor dispărea. În scopul menţinerii, măcar în memoria creaţiilor artistice a acestui izvor de trăiri autentice, revista literară, fondată în urmă cu 6 ani, „Dor de Dor”, condusă de scriitorul Marin Toma, organizează, cu sprijinul Consiliului judeţean Botoşani şi Centrul judeţean pentru conservarea şi promovarea tradiţiilor naţionale Botoşani, Concursul Naţional de poezie, proză, teatru, reporaj literar, epigramă, pictură şi fotografie artistică, cu generoasa temă „Universul satului românesc”.

La acest concurs pot participa creatori din întreaga ţară, indiferent de vârstă, membrii şi nemembrii unor Uniuni de creaţie, membrii ai Uniunii Scriitorilor şi din Diaspora. Comisia de jurizare, formată din critici literari şi de artă, poeţi, scriitori, artişti de imagine, va acorda pentru fiecare secţiune câte trei premii, Premiul I, II şi III. Premiile constau în „Diplome”, bani şi publicarea în revista „Dor de Dor”, iar picturile şi fotografiile premiate vor face obiectul unei expoziţii organizată la „Casa memorială MIHAI EMINESCU” din IPOTEŞTI la data de 15 iunie 2011 .

Concurenţii vor trimite 5 poezii, 5 epigrame sau 2 proze scurte, o piesă de teatru, un reportaj, scrise pe maximum 8 pagini in WORD – FONT arial 11 sau Times New Roman 10-11. Se poate participa cu fotografii cu dimensiunea 20X30, iar pictorii pot trimite un singur tablou reprezentativ, însoţit de un plic ce va conţine numele şi adresa autorului.

Lucrările pentru concurs se vor expedia până la 25 aprilie 2011 pe adresele: marintoma@gmail.com şi dordedor.@gmail.com

Telefon 0242 643 722 / între orele 17,00 - 21,00 (Marin Toma)

Rezultatul concursului, se va publica în presa locală şi în revista „Dor de Dor” din lunile iunie-iulie 2011.

Notă: Rugăm pe fiecare concurent să ne înţeleagă greutăţile financiare prin care trecem în ducerea la bun sfârşit a acestei oneroase acţiuni pentru promovarea culturii şi a ne sprijini din punct de vedere financiar cu suma de minim 15 lei, pe care pot să-i depună în contul „Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea Spiritului Rural” deschis la Reiffeisen Bank - filiala Lehliu, judeţul Călăraşi:

R012RZBR0000060003617889

sau mandat poştal pe adresa revistei „Dor de Dor” localitatea Dor Mărunt, judeţul Călăraşi, cod 917055 (MARIN TOMA).

1 Decembrie, Ziua Naţională a României

2010-12-01T22:12:00.008+02:00

Am făcut o felicitare pe o poză a drapelului pe care l-am aşezat, ca de obicei, la intrare.

În acest an, a plouat şi a fost o vreme care nu ne-a îndemnat să mergem la Alba Iulia. Aşa că, am urmărit la televizor transmisiunea defilării forţelor armate.

Am văzut defilarea la TVR şi am ascultat transmisiunea Radioului Naţional la o cască. Îmi plac mai mult explicaţiile lui Alexandru Leaua şi sunt mai obişnuită cu Radu Dobriţoiu. Mi-a părut puţin rău că nu l-am putut asculta cu mai multă atenţie pe Constantin Spânu, dar Adelin Petrişor prea se suprapunea peste evenimentul principal. Propun să îl invite pe locotenent-colonelul Constantin Spânu într-o emisiune şi să dezbată tot ce vrea! Nu l-a lăsat nici în timpul intonării Imnului Naţional! Asta nu mi-a plăcut! Poate sunt de modă veche, dar răul în educaţie pleacă şi de la tinerii ăştia nerăbdători. Îl admir pe Adelin Petrişor, dar am spus ce nu mi-a plăcut. Poate eu am învăţat ceva de la radio: interlocutorii trebuie să vorbească pe rând. (Şi la şcoală e aceeaşi regulă.) Altfel nu se înţelege nimic.

Ce mi-a plăcut? În bălţile de la marginea şoselei se reflectau imaginile cu militari. Unele erau chiar interesante. Mi-a plăcut detaşamentul de militari din 1877, mi-au plăcut, ca de obicei studenţii şi elevii. Au fost înteresanţi jandarmii călare. În timp ce vedeam la televizor călăreţii, auzeam în cască uvertura Cavaleria uşoară de Franz von Suppé.

http://www.trilulilu.ro/cgusa/276a9bd2abcba8

Ceea ce, de fiecare dată, provoacă admiraţia publicului este defilarea Regimentului 30 Gardă "Mihai Viteazul". Ei nu merg relaxat ca militarii care au fost în teatrele de operaţii.

Mi-a părut rău că Televiziunea Română a renunţat la defilarea Fanfarei militare. Sunt nişte oameni deosebiţi. Câte exerciţii trebuie să facă pentru a putea cânta şi păşi într-o ordine desăvârşită?

Pe saitul Radio România sunt poze. Le vedeţi la adresa următoare:
http://www.romania-actualitati.ro/rrapages/displaygallery/524#top_galerie

Culorile cerului

2010-11-18T22:24:00.002+02:00

Concursul anual de haiku în formă fixă

2010-11-10T10:42:00.002+02:00

Colectivul de redacţie al revistei de interferenţe culturale româno-japoneze HAIKU organizează concursul anual de poeme haiku în formă fixă în primul trimestru al anului 2011. La concurs pot participa toţi poeţii români şi străini care vor trimite pe adresa domnului Constantin Stroe, Şoseaua Giurgiului nr.125, Bloc 4, Scara 1,Etaj 8, Ap.31, Sector 4, Bucureşti, România
sau pe adresele de e-mail:
valentin.nicolitov@yahoo.fr
şi
vasilemoldovan@yahoo.com,

un număr de şase poeme haiku în formă fixă (5-7-5) până la data de 31 martie 2011.

Nu se vor accepta decât poeme haiku originale, nepublicate în ziare sau reviste, plachete sau volume de autor până la data concursului. Nu se vor accepta texte scrise de mână, textele ce se vor trimite trebuie să fie cel puţin dactilografiate, cu semnele diacritice corecte şi semnate. Cele trimise prin e-mail trebuie redactate în Times New Roman 12 cu diacritice româneşti.

Textele autorilor străini trebuie scrise în engleză sau franceză precum şi în limba ţării de origine şi, de preferinţă, să fie trimise prin e-mail. Un juriu stabilit de redacţia revistei Haiku va analiza poemele primite, va acorda note şi va stabili poemele premiate. Rezultatele concursului vor fi publicate în revista HAIKU nr. 45 - semestrul I/2011, iar diplomele şi premiile vor fi trimise câştigătorilor prin poştă.

(Colectivul de redacţie).

Concurs naţional de scrisori de dragoste

2010-11-08T18:08:00.003+02:00

Cine e îndrăgostit şi iubeşte la maxim, să pună mâna pe pix sau pe tastatura calculatorului şi să se apuce de scris.

Concursul naţional de scrisori de dragoste, "Dulcea mea Doamnă. Eminul meu iubit", iniţiat de Biblioteca Judeţeană Arad, îi aşteaptă pe îndrăgostiţii de toate vârstele. Aşa că "înrămaţi-vă" sentimentul într-un mesaj de dragoste şi expediaţi-l la adresa:
bja-marketing@aradlibrary.org

sau, dacă vreţi, puteţi să-l trimiteţi în prin poştă sau să-l duceţi personal la:

Biblioteca Judeţeană "A.D. Xenopol"
Adresă: str.Gheorghe Popa de Teiuş, nr. 2-4,
310022 Arad;

Telefon: +40.257.256.510
– secretariat; +40.257.270.725;
Fax: +40.257.256.510.

"Concursul nu a fost inspirat de Valentine’s Day, cum am fi tentaţi să credem, avem noi sărbătoarea noastră, Dragobetele, din 24 februarie, dar nu este neaparat legat nici de Dragobete, ci de corespondenţa de dragoste dintre Veronica Micle şi Mihai Eminescu", spune Lucia Bibarţ, de la Serviciul Marketing-Imagine şi Animaţie Culturală al bibliotecii din Arad. Scrisorile pot fi în orice formă, versuri sau proză, nu trebuie să aibă un anumit număr de pagini şi trebuie să ajungă la bibliotecă până pe 24 februarie. Vor fi citite pe 26 februarie la bibliotecă, iar cele premiate vor fi expuse pe holul instituţiei şi au şanse să fie publicate în media locală.

Concursul a ajuns în acest an la cea de-a treia ediţie. Anul trecut au fost trimise scrisori din mai multe judeţe ale ţării, printre care Arad, Constanţa, Iaşi sau Focşani. Cele mai frumoase lucrări au aparţinut unei femei de 65 de ani, pentru scrisoarea trimisă soţului ei, unor elevi din Arad şi unui bărbat care scrisese "Scrisori pentru fluturi".

Despre Vancouver Cherry Blossom Festival 2010

2010-11-05T23:43:00.003+02:00

http://www.vcbf.ca/haiku/2010-winning-haiku

O menţiune de onoare pentru haiku-ul următor:

Two petals
falling together—
evening wind

Două petale
căzând împreună –
vânt de seară

Deux pétals
tombant ensemble –
vent de soir

Din Sketchbook sept-oct 2010

2010-11-02T22:11:00.001+02:00

Leaves everywhere—
in the pitiless rain
the abandoned nest

# 158. Maria Tirenescu, RO

Frunze peste tot –
în ploaia nemiloasă
cuibul abandonat
*
Walk in the morning—
in the grandmother’s garden
red apples

# 160. Maria Tirenescu, RO

Plimbare în zori –
în grădina bunicii
merele-s roşii
*
The wind spreads
borders of dead leaves—
sunset

# 162. Maria Tirenescu, RO

Vântul spulberă
grămezi de frunze moarte –
apus de soare
*
Evening rain—
among the bare branches
a broken nest

# 164. Maria Tirenescu, RO

Ploaie de seară –
printre crengile rare
un cuib dărâmat
*
Yellow and
orange leaves falling—
grandma still alone

# 165. Maria Tirenescu, RO

Frunze galbene
şi portocalii cad –
buna tot singură

http://poetrywriting.org/Sketchbook5-5SepOct2010/0_Contents_Sketchbook_5-5_SepOct_fall_trees_Haiku_Thread.htm

Râpa de la Vinerea

2010-11-01T23:41:00.000+02:00

Apus de soare…/ Coucher de soleil…

2010-10-28T17:55:00.003+03:00

Pe coperta a IV-a scrie:
Titlul acestei antologii, Apus de soare, şi-a găsit ecoul în poemul haiku de aici:
Apus de soare –
la plecare umbra ta
ar mai rămâne

Le titre de cette anthologie, Coucher de soleil, trouva son echo dans le poeme haiku que voici:
Coucher de soleil –
au départ ton ombre
voudrait encore rester

La Editura Societăţii Scriitorilor Români din Bucureşti, a apărut în aceste zile Antologia de haiku intitulată Apus de soare…/ Coucher de soleil… Antologator este Valentin Nicoliţov, preşedintele Societăţii Române de Haiku din Bucureşti din 2009, redactorul şef al revistei HAIKU.

Antologatorul le mulţumeşte tuturor celor care au contribuit benevol la realizarea acestei cărţi :
- autorilor (români şi francezi) ;
- traducătorior şi în mod special doamnelor Virginia Popescu (România) şi Nicole Pottier (Franţa).

Coperta este realizată de Florin Maximiuc.

Cartea are un Moto:
"Poemul meu nu este poem. Când veţi înţelege că poemul meu nu e un poem vom putea vorbi despre poezie. "
Ryokan (1758-1831)

Prefaţa cărţii este semnată de Valentin Nicoliţov. Spicuim:

„Ca şi poemul într-un vers din România, poemul haiku este unul dintre cele mai mici poeme care există, o simplă frază cu şaptesprezece silabe suspendate într-un colţ de spaţiu şi timp.”

„Este un poem foarte scurt, un tristih format de obicei în 17 silabe (5/7/5). Conţine o referinţă la natură (kigo), la o realitate independentă de sentimentul uman, şi o cezură, după primul sau al doilea vers.”

„Poezia în general nu este un simplu joc al minţii. A citi şi a scrie haiku înseamnă a descoperi o altă concepţie despre poezie. Poemul haiku mai ales, sub calmul său aparent, reflectă drame sufleteşti reale. Poemul haiku solicită imaginaţia fiecărui cititor, invită la reflecţie realizând zone de interferenţă între diferite genuri de poezie. Precis, subtil,fără nici un artificiu literar, el evită procedeele obişnuite, cum ar fi rima şi metafora.”

Poetul face o scurtă trecere prin etapele pe care le-a parcurs haiku-ul din Japonia până în prezent, precum şi la noi în ţară.

„În martie 2010, Revista Haiku a sărbătorit 20 de ani de la prima sa apariţie. În jurul Societăţii Române de Haiku şi al Revistei Haiku se desfăşoară activităţi importante: concursuri anuale internaţionale de haiku ( în 2010 a avut loc a şaptea ediţie), expoziţii de foto-haiku, lansări de noi cărţi de haiku şi antologii, cenacluri. Cu ocazia celei de a 20-a aniversări a Revistei Haiku sunt editate Antologia română de haiku – 20 de ani de haiku – Când greierii tac… şi Antologia româno-franceză de haiku – Apus de soare, bilingvă, cea din faţa dumneavoastră, două evenimente editoriale remarcabile pentru mişcarea română de haiku.”

„Datorită ediţiei bilingve, Antologia româno-franceză de haiku ne permite să observăm apropierea culturală dintre România şi Franţa şi, de asemenea, să constatăm faptul că poemul haiku a fost adoptat de culturile română şi franceză într-o manieră asemănătoare.”

„Pentru a realiza această antologie bilingvă au fost făcute apeluri haijinilor români şi francezi prin intermediul Revistei Haiku (în România), al Revistelor Gong şi Ploc! (în Franţa). Au răspuns 64 de autori care au trimis 384 poeme haiku.”

Autorii sunt prezentaţi în ordine alfabetică. Sunt cuprinşi autori care scriu haiku de mai mulţi ani.

„Cu ocazia lansării acestei Antologii româno-franceze de haiku permiteţi-mi să felicit pe toţi poeţii participanţi!

Valentin Nicoliţov
Preşedinte al Societăţii Române de haiku
e-mail: valentin.nicolitov@yahoo.fr
Bucureşti, octombrie 2010”

Sunt prezenţi, cu câte 6 haiku-uri, în limbile română şi franceză, următorii autori:

Jean Louis d’Abrigeon, Maria Adam, David Alexandru, Jean Antonini, George Bădărău, Jules Cohn Botea, Brigitte Briatte, Valentin Busuioc, Marise Chaday, Marius Chelaru, Dominique Chipot, Michèle Chrétien, Şerban Codrin, Magdalena Dale, Iulian Dămăcuş, Clara Delhaye, Marie-Hélène Depauw, Diane Descôteaux, Dan Doman, Huguette Ducharme, Michel Duflo, Anastasia Dumitru, Danièle Duteil, Véronique Dutreix, Patrik Druart, Adina Enăchescu, Patrik Fetu, Damien Gabriels, Martin Gabriel, Simone Gabriel, Jean Gualbert, Lucien Guignabel, Nicolas Grenier, Florin Grigoriu, Vali Iancu, Letiţia Iubu, Alain Kervern, Utta Siegrid König, Sophie Leblanc-Chevalier, Djamal Mahmoud, Paul de Maricourt, Ioan Marinescu, Vasile Moldovan, Teodora Moţet, Ecaterina Neagoe, Valentin Nicoliţov, Dan Norea, Lydia Padellec, Anna Pakulska Tadjuideen, Radu Patrichi, Virginia Popescu, Jaques Poullaouec, Catherine Rigutto, Christophe Rou, Paula Romanescu, Dumitru Roşu, Patrik Somprou, Constantin Stroe, Maria Tirenescu, Marian Nicolae Tomi, Ştefan G. Theodoru, Ion Untaru, Ţicu Valer şi Laura Văceanu.

Fiecare autor prezent în antologie are câte o scurtă biografie din care putem afla unde trăieşte, ce a publicat, ce premii a obţinut.

Câteva exemple, ca provocare:

Neînţelegere –
pe două roţi, omul cu butelii
cât pe ce să ajungă la zei

Incompréhension –
le livreur de gaz en deux roues
a failli rejoindre ses dieux

Jean Louis d’Abrigeon
Franţa
*
Câinele
târând un papuc –
îi mai trebuie trei

Maria Adam
*
Umbra pinului
şi a călătorului –
între ei nimic

David Alexandru
*
Frig năpraznic
amândoi îşi vâră mâna
în buzunarul ei

Grand froid
ils mettent tous les deux leur main
dans sa poche

Jean Antonini
Franţa
*
Casă la ţară –
prin acoperişul spart
răsare luna

George Bădărău
*
Zâmbetul orbului –
în cutia cu monede
câteva frunze

Valentin Busuioc
*
În camera mea
între cărţi doar eu şi praful –
seară de iarnă

Marius Chelaru
*
Deja o furnică
pe caietul
din copilărie

Déja une fourmi
sur le cahier
dans mon enfance

Dominique Chipot
Franţa
*
Cea dintâi noapte.
Mireasa izgoneşte
crinii din casă

Şerban Codrin
*
Afară-i viscol –
pe fundul ceştii de ceai
desen japonez

Magdalena Dale
*
Optzeci şi unul de ani –
cu coşul de fragi
se întoarce de la câmp

Quatre-vingt-un ans –
avec son panier de fraises
s’en revient des champs

Diane Descôteaux
Canada
*
Haltă uitată –
în literele ruginite
cuiburi de vrăbii

Dan Doman
*
Soarele
prizonier
într-o coacăză

Le soleil
emprisonné
dans une groseille

Véronique Dutreix
*
În amurg –
saltul suplu al pisicii
pe acoperişul garajului

Tombée du jour –
le bond souple du chat
sur le toit du garage

Damien Gabriels
*
Gard de cimitir –
florile salcâmului
între două lumi

Florin Grigoriu
*
Nici ţipenie –
doar eu şi albinele şi eu
la cules de soc

Vali Iancu
*
Citind scrisoarea
în ochii mamei sclipesc
lumini şi umbre

Vasile Moldovan
*
Curăţenie –
pe masa bunicului
ultimii ochelari

Valentin Nicoliţov
*
Flori de hârtie –
caprele groparului
nefericite

Dan Norea
*
În noaptea albă
îmi dau singur palme –
un ţânţar flămând

Radu Patrichi
*
Ploaie de stele –
pentru cerşetorul orb
doar întuneric

Virginia Popescu
*
Ieşită de la coafor
ea-şi priveşte imaginea
în toate vitrinele

Sortie de chez le coiffeur
elle guette son reflet
dans toutes les vitre

Christophe Rohu
Franţa
*
Cuibul de barză
şi casa bunicii –
ambele goale

Constantin Stroe
*
Tac şi dulăii –
lângă crucea bătrână
concert de greieri

Marian Nicolae Tomi
*
La geamul casei,
pescarul trist şi-un peşte
uscat din toamnă

Laura Văceanu

Au sosit diploma şi medalia de la "Visul" Orăştie

2010-10-26T11:56:00.011+03:00

Ieri, de Ziua Armatei, a sosit plicul cu diploma şi medalia acordate de Asociaţia culturală "FLOREMA DESIGN" din Orăştie.

Nu am reuşit să le scanez, dar le-am pozat azi, de Sântul Dimitrie/Dumitru, ziua onomastică a tatălui meu.

Sunt bucuroasă şi emoţionată! Se mai pot primi premii post mortem...

Mulţumesc, "FLOREMA DESIGN"!

Pe câmp la Vinerea

2010-10-24T23:46:00.001+03:00

A venit toamna

2010-10-24T22:57:00.001+03:00

Pentru elevi, un concurs de haiku la Galaţi

2010-10-11T22:53:00.001+03:00

Un concurs de haiku, adresat elevilor din toata ţara, atât din şcolile gimnaziale cât şi de liceu, este organizat de Casa de Cultură a Sindicatelor din Galaţi.

Organizatorul concursului, Angela Baciu:

"Aşteptăm de la concurenţi câte 15 poezii haiku semnate cu un motto. Acestea vor fi puse într-un plic închis, în care trebuie pus şi un curriculum vitae şi datele de contact ale autorului. Plicurile le aşteptăm pe adresa Casei de Cultură până pe 20 decembrie (data poştei)".

Premiile vor fi acordate pe data de 15 ianuarie 2011 pe baza deciziilor luate de un juriu format din scriitori din Galaţi.

Adresa: Strada Brăilei 134, Galaţi

Agraria 2010

2010-10-06T15:28:00.005+03:00

În zilele de 18 şi 19 septembrie a fost organizată expoziţia anuală de produse şi utilaje agricole. Am făcut câteva poze. Le postez pe cele mai reuşite.

Alte poze sunt la adresa:

http://www.facebook.com/album.php?aid=2077666&id=1073061857&l=dc968aa529

Din revista Sketchbook iulie-august 2010

2010-09-17T23:58:00.001+03:00

Peace of evening—
two sisters sharing
a nectarine
# 112. Maria Tirenescu, RO

Liniştea serii –
două surori îşi impart
o nectarină
*
Hot day—
a poor child looking
at the gooseberries on the market stall
# 114. Maria Tirenescu, RO

Zi caniculară -
un copil orfan priveşte coacăze
pe taraba din piaţă
*
August moon—
one, two, three . . . yellow leaves fall
from the cherry tree
# 116. Maria Tirenescu, RO

Lună de august –
una, două, trei… frunze galbene cad
din cireş
*
In the cherry tree—
some dirty faces
and full bellies
# 118. Maria Tirenescu, RO

În cireş –
câteva feţe murdare
şi burţi pline
*
Clear evening—
two children wrangle about
a handful of strawberries
# 120. Maria Tirenescu, RO

seară senină –
doi copii îşi dispută
o mână de căpşune
*
Wild cherry—
two copper-colored leaves
fall together
# 122. Maria Tirenescu, RO

Cireş sălbatic –
două frunze arămii
cad împreună
*
Under the ripe cherry tree—
my grandma listens
the bird's song
# 124. Maria Tirenescu, RO

Sub cireşul cules –
bunica mea ascultă
cântecul păsărilor
*
Flocks of starlings
picking up cherries—
I applaud at dawn
# 126. Maria Tirenescu, RO

Stol de grauri
ciugulind cireşe –
aplaud în zori
*
At evening—
above the empty cherry tree
the new moon
# 128. Maria Tirenescu, RO

Seara –
deasupra cireşului gol
luna nouă

http://poetrywriting.org/Sketchbook5-3MayJun2010/0_Contents_Sketchbook_5-4_JulyAugust_2010_fruit_Haiku_Thread.htm

Dublă provocare (literară)!

2010-08-29T22:37:00.001+03:00

Un nou volum colectiv de poezii pentru copii...

Persoanele interesate pot trimite un număr de creaţii personale care să ocupe o suprafaţă de 8 pagini A5 (4 pagini A4), pe adresa

volumcolectiv@yahoo.com

până la data limita de 31.10.2010.

Textele trebuie să respecte următoarele condiţii:

Setare pagină- pagină A4, dreapta, sus, jos 2, stânga 2,5
Format – Times New Roman, 12 (fără Bold), cu diacritice
Aliniere titlu – Centru
Aliniere text – Justify (de la un capăt la celălat) poziţionată centrat sub titlu
Distanţa – 1 rând

Autorii aleşi vor fi informaţi pe măsura primirii acestora, detaliile financiare urmând a fi stabilite după finalizarea selecţiei.

Deoarece imaginaţia noastră de adulţi este limitată, oferim ocazia copiilor cu vârsta până în 14 ani să participe la

mini-concurs!

Copilul cu cea mai originală şi reuşită idee, care va da titlul volumului, va câştiga un exemplar din acesta.

Volume colective de creaţie literară

2010-08-29T22:16:00.009+03:00

Sub directa coordonare a unui grup de scriitori profesionişti, membri ai asociaţiei culturale A.S.P.R.A. - Asociaţiei Scriitorilor pentru Promovarea Realizărilor Artistice , revista Boema, împreună cu editura InfoRapArt a finalizat proiectele de editare a unor volume colective de creaţie literară:

1. Petale lirice, antologie colectivă de poezie
2. Noaptea curcubeielor lungi, antologie colectivă de proză, eseu şi umor

Volumele au apărut în condiţii tipografice deosebite (format A5, interior a/n, hârtie 80 gr./mp, coperte policromie, carton 280 gr/mp, lucios, broşare cu termoclei, 232 pagini primul volum şi 240 pagini al doilea volum).

1. Despre volumul Petale lirice a scris scriitoarea Melania Cuc în publicaţia Monitor cultural.

Citez: „Într-o perioadă în care preţul de editare a unei cărţi depăşeşte posibilităţile financiare ale autorilor, când editurile marşează pe cartea străină, iar pe plan paralel, se înregistrează un ascedent în ceea ce priveşte numărul scriitorilor, – un volum colectiv are rolul de-a face cunoscute nume care deocamdată sunt vehiculate doar în cercuri restrânse.”

Sunt prezenţi poeţii: Daniel Brădeanu, Viorel Bucur, Dan Tudor Calotescu, Maria Călin, Ion Cioran, Alina Cristea, Constantin Deneş, Anişoara Iordache, Aurica Istrate, Vasile Larco, Alma Nicolae, Tania Nicolescu, Alexandru-Florin Pascu, Mircea Marcel Petcu, Ana Maria Rău Avram, Gigi Stanciu, Llelu Nicolae Vălăreanu (Sărbu), Codrina Verdeş şi Cristian Verzea.

Articolul poate fi citit la:
http://monitor-cultural.com/2010/08/22/melania-cuc-%E2%80%9Epetale-lirice%E2%80%9C-volum-colectiv-de-poeme-ce-merita-citite/

2. Dimitrie Lupu, în prefaţa intitulată „Doisprezece într-o barcă”, scrie:

„Nu ştiu cum le-a venit iniţiatorilor ideea acestei cărţi atipice: 12 scriitori diferiţi, încorporaţi în ordine alfabetică. Nu aş putea-o numi antologie, în sensul unor reguli cunoscute de antologare. Nu întâlnim vreun motiv serios care să fi dus la «gruparea» din această carte, altul decât poate acela dat de drumul trudnic al scoaterii, de unul singur, a unei cărţi la lumină. Ştim ce umilitoare condiţii trebuie să accepte un scriitor pentru a debuta, sau pentru a se face cunoscut: să obţină subvenţii, să facă rost de hârtie, să uzeze de relaţii... În aceste condiţii, proiectul de volum colectiv propus de Asociaţia Scriitorilor pentru Promovarea Realizărilor Artistice (ASPRA) a picat tocmai bine pentru autorii cuprinşi între copertele cărţii de faţă.”
( ...)
„Iată-i pe autori. Am încercat să-i grupez pe genurile profesate, fiindcă alt criteriu de departajare nu mi se pare tocmai corect, deocamdată: Maria Călin şi Tănase Curaşca (cu fragment de roman autobiografic), Maria Tirenescu – memorialistică romanţată; Viorel Darie, Mircea Marcel Petcu, Elena Hanganu – meditaţie în siajul unor momente de viaţă care i-au marcat, le-au adus un strop de înţelegere a lumii, dincolo de indormaţia acumulată; Ionel Bostan, Aurica Istrate, Dorina Şerban – proză scurtă; Melania Cuc – fragment de roman baroc; Radu Danielescu şi Vasile Larco – proză umoristică, acesta din urmă (membru şi el al Uniunii Scriitorilor din România) având inclusă în carte şi o serie de Miniaturi (scurte anecdote), umor esenţializat până la cadrul general şi poantă sau, mai direct, ceea ce îndeobşte numim bancuri.”

Textele scrise de mine sunt: Dondonel, Jos comuniştii!, Nepoatele, Cum se recită o poezie, Numeralul, Cum se confecţionează o păpuşă, Cum am învăţat poezia "Sergentul", Pasiune, O zi neobişnuită şi Pe Vaser.

Ele se pot citi, într-o formă apropiată de cea publicată, la: http://www.poezie.ro/index.php/author/0010998/Maria%20Tirenescu

NOU! NOU! NOU!

Aununţul e preluat de pe site-ul Asociaţiei Scriitorilor pentru Promovarea Realizãrilor Artistice

"Menţionăm că, datorită unor solicitări de înscriere care au sosit dupã data limită stabilită şi ale unor cereri noi, asociaţia culturală A.S.P.R.A. - Asociaţia Scriitorilor pentru Promovarea Realizărilor Artistice, va mai demara în toamna acestui an un nou proiect de volum colectiv mixt, care va cuprinde, într-o structură ingenioasã, poezie, proză scurtă, eseu, teatru şi umor. Doritorii pot aşadar să se înscrie de pe acum pentru locurile limitate care au mai rămas.

Procedura de lucru va fi, practic, cea cunoscută:

1. Trimiteţi textele propuse până la data limită de 30 octombrie 2010:

a) prin email, la una din adresele: boema@inforapart.ro, office@inforapart.ro, sau

b) prin poştă, sau personal, la adresa: Asociaţia ASPRA (Revista BOEMA), Str. Al. I. Cuza, Nr. 47, Bloc Cristal, Sc. 2, Ap. 4, CP: 800010, Galaţi (în spatele Prefecturii).

2. Textele vor fi selectate de către un juriu, după care veti primi un răspuns cu decizia acestuia, însoţită eventual de indicaţii pentru structurarea şi (re)organizarea materialelor de publicat.

3. Până la data de 15 noiembrie, cei selectaţi pentru aparitia în volum vor trebui să doneze asociaţiei nonprofit ASPRA, suma aferentă numãrului de exemplare solicitat (un exemplar = cca. 25 lei).

4. După apariţie, cărţile vor fi expediate autorilor şi/sau celor care le-au comandat, prin poştă, taxele de livrare fiind suportate de către asociaţie.

Participarea este benevolă. Nu se plătesc drepturi de autor!

Cei înscrişi vor fi ţinuţi la curent cu evoluţia proiectelor.

Telefonic (la numerele 0726 337376, 0336 800313) sau prin e-mail (adresele indicate mai sus) puteţi solicita orice informaţii suplimentare."

Un alt concurs

2010-07-31T09:46:00.003+03:00

REGULAMENTUL CONCURSULUI NAŢIONAL DE POEZIE ŞI EPIGRAME
„ROMEO ŞI JULIETA LA MIZIL”, ED. A IV-A, 2010-2011

„Mizilul!... Aşezată la poalele Tohanilor, celebre podgorii, această urbe - o grădină - se răsfaţă cu multă cochetărie pe o pajişte plană, asupra căreia bate soarele în plin de cum răsare şi până apune, iarna şi vara. Rar se găseşte o panoramă aşa de plăcută şi atât de luminată: la miazănoapte, trâmba podgoriilor aci aproape, şi mai sus, în depărtare, treptele din ce în ce mai azurii ale Carpaţilor; la miazăzi, câmpia vastă, care se-ntinde, uşor povârnită, până departe-n Dunăre. La spate, cea din urmă treaptă a munţilor; în faţă, neţărmurita zare a câmpiei. Se poate zice că Mizilul este poarta Bărăganului.”
I.L Caragiale, O zi solemnă

SECŢIUNILE CONCURSULUI:
POEZIE – maxim patru poezii
EPIGRAME – maxim patru epigrame

La concurs pot participa tinerii români de… orice vârstă!!!

ÎNSCRIERE: 30. 07. 2010– 30.12 2010. Înscrierea pe www.romeojulietalamizil.ro sau prin poştă.
TAXA DE PARTICIPARE: 20 LEI
PREMII TOTALE: 4000 DE LEI

Toţi participanţii şi profesorii îndrumători primesc diplome. După premiere edităm Antologia cu textele selectate ale concursului şi o trimitem prin poştă.

Taxa va fi trimisă prin mandat poştal pe adresa liceului: prof. Bădicioiu Laurenţiu, Liceul Teoretic „Grigore Tocilescu”, str. N.Bălcescu, nr.131, Mizil, Prahova, cod 105800; menţiunea: pentru „Romeo şi Julieta la Mizil”, ed. a IV-a.

O epigramă are ca temă impusă MIZILUL. Sugestii beletristice: Geo Bogza, 175 de minute la Mizil, I.L Caragiale, O zi solemnă, George Ranetti, Romeo şi Julieta la Mizil. Textele sunt pe www.romeojulietalmizil.ro

Celelalte trei epigrame au teme libere. Poeziile/epigramele nu trebuie să fi fost publicate până la data premierii, adică 30.01.2011. Un moto trebuie adăugat în FIŞA DE ÎNSCRIERE pentru ca, numai ulterior jurizării, concurentul să poată fi identificat.

Spre a destinde rigida regulă a folosirii celor patru cuvinte obligatorii doar într-o epigramă, Ranetti, Romeo, Julieta şi Mizil, valabilă invariabil la primele ediţii, oferim la această ediţie o perpectivă mai atractivă, păstrând totuşi Mizilul, cum era şi firesc, expus “tirului” epigramiştilor.
Precizăm că, pentru cei care nu au internet, materialele pot fi trimise prin poştă (adresa este mai sus), semnate cu un moto, în acelaşi plic introducându-se încă un plic închis, pe care va fi scris acelaşi moto, în interiorul căruia va fi fişa de înscriere cu toate datele de identificare ale autorului. Nu uitaţi telefonul!

ATENŢIE: materialele trimise după 31.12.2010 nu vor mai intra în concurs!

Jurizarea în ianuarie 2011; premierea pe 30.01.2011, la Mizil, în Sala de Festivităţi a Liceului „Grigore Tocilescu”.

COMPONENŢA JURIULUI:

Prof. univ.dr.ing. Corneliu Berbente – vicepreşedintele Clubului „Cincinat Pavelescu”
Corneliu Leu – prozator şi jurnalist
Conf. univ.dr. Daniel Cristea Enache – critic literar, scriitor
Emil Proşcan – primarul oraşului Mizil
Ion Busuioc – epigramist
Nicolae Dragoş – scriitor
Mihai Moleşag – epigramist
Profesor univ.dr. Titus Constantin Vîjeu – critic de artă, scriitor

Coordonator proiect: prof. Laurenţiu Bădicioiu, tel.0744438247
Mail: badicioiu_laurentiu@yahoo.fr
http://www.romeojulietalamizil.ro/

CONCURSUL LITERAR „VISUL”

2010-07-28T23:05:00.002+03:00

Ediţia a V-a
1 august – 15 septembrie 2010
Secțiuni:
- POEZIE
- PROZĂ SCURTĂ
- VOLUME PUBLICATE în anii 2009 și 2010
Perioada de desfăşurare: 1 august – 15 septembrie 2010. Textele sau volumele sosite după această dată nu vor mai participa la concurs.

Modul de desfășurare:
• pentru secțiunea de poezie concurenții vor trimite TREI texte, iar pentru secțiunea de proză scurtă, UN SINGUR TEXT, de maxim 5 pagini Word A4, scrise cu caractere de 12, în attach prin e-mail, la adresa: concurs@florema.ro, în format .doc sau .docx. Scriitorii care lucrează cu programe free de redactare, au posibilitatea, oferită de aceste programe de a salva documentul .doc. Nu se acceptă alte extensii în afara celor menționate. E-mailul va avea drept subiect: concursul literar „VISUL”.

Paginile trimise NU VOR FI SEMNATE! În locul semnăturii, concurentul va trece o parolă la alegere (un dicton, un vers, un cuvânt oarecare, un număr etc). Aceeaşi parolă se va trece pe TOATE paginile, de preferinţă în header. Separat, la e-mailul: office@florema.ro, se va trimite în attach o pagină care să conţină PAROLA ALEASĂ, numele, prenumele, data naşterii, (eventual psudonimul literar) adresa de corespondenţă, un număr de telefon valid, o adresă de e-mail şi o scurtă autobiografie literară.

• pentru secțiunea de volume publicate, concurenții vor trimite un exemplar dintr-un volum personal apărut în cursul anilor 2009 sau 2010, la adresa: ASOCIAȚIA FLOREMA DESIGN, Str. Aurel Vlaicu nr.4, cod poștal: 335700, ORĂȘTIE. Volumele trimise nu se vor restitui concurenților, ci vor rămâne în biblioteca Asociației. Din acest motiv, concurenții sunt rugați să ofere Asociației și câte un autograf.

Volumele vor fi trimise recomandat prin poșta română sau prin curier rapid, cu specificarea pe colet a numelui și adresei autorului. Taxele aferente trimiterii cărții vor fi suportate de către concurent.

Un concurent poate participa la toate secțiunile concursului. Nu există niciun fel de restricţii sau îngrădiri. Pot participa persoane de orice vârstă, cu orice pregătire profesională, cu sau fără apariţii editoriale.

Orice întrebări legate de concurs pot fi trimise prin e-mail la adresa: office@florema.ro.

Câştigătorii vor fi anunţaţi în data de 26 septembrie 2010, după ora 19:00, prin intermediul site-ului: http://visul.florema.ro;

Se vor acorda câte trei premii pentru fiecare secţiune (diplomă şi trofeu).

Persoanei care va întruni cel mai mare punctaj, indiferent de secţiunea la care a participat i se va acorda TROFEUL „VISUL 2010”.

Premiile vor fi trimise la adresa menționată de către concurent, în termen de 30 de zile de la publicarea câștigătorilor. Taxele pentru trimiterea premiilor vor fi suportate de către organizatorul concursului.

Succes tuturor!

• Link to the post: http://visul.florema.ro/concursul-literar-%e2%80%9evisul%e2%80%9d/

• Link to Revista literară "Visul" - revistă online de promovare a talentelor: http://visul.florema.ro

Într-o zi de vară...

2010-07-28T22:23:00.012+03:00

Am primit recent cartea cu titlul „Într-o zi de vară...”, carte de haiku scrisă de poetul Vasile Moldovan. Cartea a apărut la Editura Verus din Bucureşti şi încape într-un plic A6.

Motto:

Privind la oameni
şi ascultând natura
... într-o zi de vară
♦
Loking at people
listening to Nature
... on a summer day

Poemele haiku, câte unul pe fiecare pagină, în limbile română şi engleză, sunt împărţite în 24 de capitole:

1. Răsărit de lună
2. Pe Calea Robilor
3. Pământ şi cer
4. Cântul privighetorii
5. La pescuit
6. Revărsat de zori
7. Stropi de rouă
8. Grădina de trandafiri
9. Iazul
10. Zmeul de hartie
11. Chemarea dragostei
12. Ciocârlia
13. Liniştea amiezii
14. Arşiţă
15. Piscuri de nori
16. Un fulger
17. Furtuna
18. Nisipurile de Aur

19. Clopotele de vecernie
20. Roiuri de ţânşari
21. În asfinţit
22. Serata
23. Ruga de seară
24. Ora stingerii

Fiecare capitol conţine 5 haiku-uri.

Câteva exemple care să vă îndemne să citiţi cartea:

Eclipsă de lună –
toate stelele devin
mai strălucitoare

Lunar eclipse –
all the stars become
much more brillant

Noi constelaţii
sub Calea Lactee –
câmpuri de maci

New constellations
under the Milky Way:
fields of poppies

La rădăcina
unui fir de iarbă
primul licurici

At the root
of a blade of grass
the first glow-worm

Dintr-odată
cântul privighetorii
sparge liniştea

All of a sudden
the first call of a nighttingale
breaks the silence

Miezul nopţii –
în cârligul undiţei
secera lunii

Watching hour –
the crescent hangs
in the first hook

Dimineaţă de vară –
trandafirul roşu adună
toţi fluturii albi

Summer morn –
a red rose gathers all
the white butterflies

Dansul miresei –
o petală de trandafir
strivită sub tocuri

Bride’s dance –
beneath her high heels
a crushed rose petal

Arşiţă –
în coşul florăresei
nicio albină

Dog’s Day –
in the flower girl’s basket
not one bee

La vamă –
soarele asfinţeşte
în altă ţară

At the customs house
the sun is setting
in anoter country

Colonelul Dan Gîju, redactorul şef al săptămânalului Observatorul militar, în numărul 35/2010 scrie:

"Cărţile militarilor
Vasile Moldovan, Într-o zi de vară/On a summer day, haiku, Editura Verus, Bucureşti, 2010, 152 pag. Fost ziarist ani buni la Observatorul militar, dar şi la alte publicaţii ale armatei, după trecerea în rezervă, colonelul Vasile Moldovan continuă, cu cadenţă de metronom, publicarea plachetelor sale de haiku, domeniu în care este lider incontestabil nu doar printre creatorii militari, ci chiar în plan naţional. Fără alte comentarii, iată cel de-al 24-lea microciclu al cărţii, cel
care încheie, simbolic, o zi, intitulat, fireşte, Ora stingerii/ Bedtime şi format din patru haiku-uri: Ora stingerii –/ perna mea din fulgi/ din nou singură// Poveste de dragoste/ fără de sfârşit.../ e ora stingerii// Pe neaşteptate/ lumină în odaie – / mamă alăptând// Un punct de sprijin/ pentru mânuţa pruncului –/ sânul mamei."

Printre amintiri - carte

2010-07-14T23:41:00.008+03:00

A ieşit de sub tipar cartea cu titlul Printre amintiri. Ea conţine memoriile tatălui meu, memorii pe care le-a scris la insistenţa mea. Am reuşit, după mult timp, să aducem la o formă convenabilă textul şi l-am completat cu ceea ce am considerat că e necesar pentru o înţelegere a celor scrise de tata.

Cartea a fost publicată în prima etapă la Editura Online Semănătorul. Apoi, după câteva modificări de formă, a apărut şi pe hârtie, la Editura PIM din Iaşi.

Povestea cărţii

Această carte are o istorie frumoasă, care a început în 1991, chiar dacă ea vorbeşte despre evenimente care cuprind aproape un secol.

Am avut marele avantaj de a veni pe lume într-o familie de învăţători, tatăl meu fiind aproape tot timpul în funcţii de conducere. Am avut şi avantajul de a locui în incinta şcolii şi am avut bucuria de a putea asculta programele Radioului Naţional la un difuzor instalat în „apartamentul” pe care îl ocupam în clădirea liceului din Vişeu de Sus. Poveşti despre experienţa cunoaşterii radioului vor apărea în altă carte. Aici, e suficient să spunem că o mare parte din cultura generală pe care ne-am dobândit-o i se datorează Radioului. Teatrul radiofonic, poveştile de seară, muzica de toate genurile erau prezente în viaţa noastră.

Într-un fel, cartea apare şi datorită colaborării cu unii realizatori de emisiuni radio. În 1991, am trimis o scrisoare pe adresa redacţiei emisiunilor militare de radio, o scrisoare despre tatăl meu, veteran de război, considerând că un om ca tata e bine să fie cunoscut. M-a sunat Eugen Pelin şi m-a anunţat că scrisoarea pe care am trimis-o „va intra pe post vineri, 12 iulie, în emisiunea «Îţi scriu carte din armată»” şi mi-a mai spus să-l rog pe tata să scrie ce-şi mai aminteşte din timpul războiului.

În scurt timp, l-am informat pe tata, am aflat frecvenţa postului Radio Romania Tineret şi mi-am anunţat prietenii. O mare parte din scrisoare a fost citită pe post.

Tata, aflat la 78 de ani, ne scria mai rar. Dar atunci a reuşit să ne trimită o scrisoare din care am citat în Capitolul al II-lea. Apoi, pentru că şi un fost coleg, învăţător şi veteran de război, Ion Berinde, i-a cerut date pentru o lucrare, a început să-şi redacteze memoriile.

În vara anului 1992, am fost la Vişeu şi tata mi-a încredinţat un exemplar al lucrării sale. Am considerat că efortul lui trebuie să fie răsplătit şi ne facem o datorie de onoare în a publica, pentru cei care l-au cunoscut, acele pagini. Dumitru Grad merită o carte în care şi unii dintre cei care l-au cunoscut să publice câteva cuvinte, să povestească întâmplări şi situaţii cu care să întregim imaginea celui care a fost un tată, un dascăl şi un cetăţean model.

Cartea apare prin contribuţia copiilor lui. O contribuţie importantă are Nina, cea care a fost alături de părinţi până în ultima ei clipă. Ea a adunat, cu multă grijă, pozele pe care le vom însera în carte. Ceilalţi doi copii îşi unesc eforturile pentru realizarea acestui proiect visat de mult timp.

Meritul cărţii este acela de a reda cetăţenilor de azi, atâţia cât vor dori să citească, un exemplu de viaţă dedicată neamului şi şcolii. Vrem să fie o carte din care să se poată afla cum era învăţământul în ţara noastră în diferite perioade ale secolului al XX-lea.

Nu ne lăudăm cu o lucrare document, ci cu o lucrare de suflet. Pentru că, prin amintirile noastre, un OM trăieşte. Şi acel om chiar merită.

Despre carte a scris profesoara pensionară Viorica Alecu:

„Citind Printre amintiri, de Dumitru Grad, m-am revăzut învăţătoare suplinitoare la 4 clase simultane, într-un sat de munte. Tare bine mi-ar fi prins multe dintre cele citite în cartea domnului învăţător Grad! Consider că şi celor care predau astăzi sau vor lucra în învăţământ nu le-ar strica să citească această carte cu creionul în mână, notând tot ce ţine de metodica şi psihologia predării la clasele I-XII şi la şcoli cu predare specială.

Dacă nu mă credeţi, citiţi cartea toţi cei care vă străduiţi să formaţi azi, OM-ul de mâine, indiferent de vârsta copilului şi obiectul de studiu.

Amintirile domnului Grad sunt şi o lecţie de patriotism astăzi, când sunt uitaţi adevăraţii eroi din sângele cărora s-a clădit România în care trăim şi noi.

Limba română şi istoria României ar ajuta să nu uităm că ne-am câştigat dreptul de a fi aici şi respectul oricărui popor, lucru citit atât direct cât şi printre rândurile cărţii pe care o recomand atât pentru lărgirea orizontului nostru cultural, cât şi pentru relaxare în momentele când oboseala îşi spune cuvântul.

Amintirile domnului învăţător şi ofiţer Grad pot sta cu cinste alături de amintirile scriitorilor cu care veghează asupra noastră din lumea în care vom merge cu toţii... cândva...”

Am tipărit un număr mic de exemplare, cele mai multe destinate familiei şi prietenilor care l-au cunoscut pe tata. Cartea poate fi citită la http://en.calameo.com/read/0000035246b4e6c74e4a5

ANIVERSĂRI

Chiar în ajunul aniversării zilei noastre, a jurnaliştilor militari, am primit de undeva de departe, de la Cugir, alături de o scrisoare de felicitare această interesantă carte de memorii, în parte de front, a învăţătorului Dumitru Grad (1913-2002), intitulată simplu, Printre amintiri, şi apărută recent la Editura Pim din Iaşi, sub îngrijirea copiilor săi, inginerul Toderaş Grad şi profesoara Maria Tirenescu, cea care, de altfel, ne-a şi trimis acest binevenit dar de ziua noastră. Spun binevenit, deoarece în „povestea cărţii", care ţine loc de „cuvânt înainte", Maria Tirenescu ne dezvăluie că, într-un fel, cartea a apărut şi datorită colaborării cu jurnaliştii militari de la Ora armatei, mai exact cu Eugen Pelin, cel care, prin 1991, primind o scrisoare pe adresa emisiunii militare de radio despre protagonistul de acum al acestor memorii, în speţă învăţătorul Dumitru Grad, i-a sugerat fiicei sale să aştearnă pe hârtie tot ceea ce-şi mai aminteşte din timpul războiului.
Aşa că, astăzi, avem în faţă aceste amintiri efectiv valoroase; în parte, din câte reţin, publicate şi de noi acum ceva ani, în revista Viaţa militară. Sigur că, în ceea ce ne priveşte, în mod deosebit ne interesează capitolul 1940-1945, adică amintirile din perioada cât Dumitru Grad s-a aflat mobilizat sub steagul Batalionului 16 Vânători de Munte, cu care a luptat pe frontul antisovietic, pentru eliberarea Basarabiei, apoi cu Batalionul 9 VM, la comanda companiei a doua, cu care a luptat în Vest; lupte crâncene, în prima linie, din care iese rănit de schije de brand, pe 26 octombrie 1944. Va scăpa după patru luni de spitalizare, astfel că memoriile urcă până în primăvara lui 1992, când autorul era deja locotenent-colonel în rezervă, reprezentant de frunte al ANVR-ului din Vişeul de Sus, şi, dincolo de interesul strict militar, cartea sa se constituie mai departe într-o secvenţă nu lipsită de importanţă pentru istoria învăţământului românesc, de un anumit nivel, din anii comunismului. Prin urmare, o carte cât se poate de instructivă, scrisă în registru simplu şi direct, cu mare drag pentru armată şi pentru meseria de dascăl apărută, nu trebuie trecut cu vederea, graţie copiilor lui. (D. GÎJU)

Din Observatorul militar Nr. 30 (28 iulie - 3 august 2010)
www.presamil.ro

Din revista Sketchbook mai-iunie 2010

2010-07-11T21:16:00.001+03:00

Early in the morning—
a seagull soars
above the Black Sea

# 73. Maria Tirenescu, RO

Devreme în zori –
un pescăruş planează
deasupra Mării Negre

Sea weather
brings some algas to the shore—
no seagull on air

# 75. Maria Tirenescu, RO

Apa mării
aduce alge la mal –
niciun pescăruş în aer

Storm on the sea—
some seagulls
saunter on the cliff

# 77. Maria Tirenescu, RO

Furtună pe mare –
câţiva pescăruşi
ţopăie fe faleză

On the empty beach—
only my puppy
and I

# 79. Maria Tirenescu, RO

Pe plaja goală –
doar căţeluşul meu
şi eu

Hassocks
on the wild beach…
Look a snail!

# 81. Maria Tirenescu, RO

Smocuri de iarbă
pe plaja pustie…
Uite un melc!

On the beach—
two lovers looking
for the new moon

# 83. Maria Tirenescu, RO

Pe plajă –
doi îndrăgostiţi privesc
luna nouă

Sunrise—
some children picking up the shells
from the beach

# 86. Maria Tirenescu, RO

În zori –
câţiva copii culeg scoici
de pe plajă

http://poetrywriting.org/Sketchbook5-3MayJun2010/0_Contents_Sketchbook_5-3_MayJune_2010_beach_Haiku_Thread3.htm

Din revista online Haiku Reality

2010-06-27T21:11:00.003+03:00

Maria Tirenescu, Romania (Rumunija)

No cricket
in the moonless night –
only an old woman

Nema zrikavaca
u noći bez mesečine –
tek jedna starica

Traducere Saša Važić

http://haikureality.webs.com/haikuodab4.htm

Niciun greier
în noaptea fără lună -
doar o bătrână

Când greierii tac...

2010-06-18T22:48:00.009+03:00

A apărut, la Editura Societăţii Scriitorilor Români, antologia română de haiku intitulată Când greierii tac... Antologia este realizată de poetul Valentin Nicoliţov, în prezent preşedintele Societăţii Române de Haiku, cu prilejul împlinirii a 20 de ani de haiku în ţara noastră.

Motto-ul cărţii:

Tot ce este obişnuit e simplu, dar tot ce e simplu nu e obişnuit. Simplitatea este una din principalele însuşiri ale frumuseţii: ea este esenţială sublimului. (Denis Diderot)

În prefaţa cărţii, intitulată "După 20 de ani", autorul se referă la modul în care au pătruns speciile literare japoneze în literatura română, precizează care sunt poeţii care au scris haiku în decursul timpului şi insistă pe lămurirea noţiunii de haiku şi modul în care a fost înţeles acest poem în activitatea poeţilor români.

Sunt prezentate pe scurt activitatea Societăţii Române de Haiku, aflată la 20 de ani de la înfiinţarea datorată lui Florin Vasiliu, revista de interferenţe culturale româno-japoneze HAIKU şi sunt amintite antologiile de haiku apărute în decursul celor 20 de ani de când fiinţează societatea.

Cea mai mare parte este rezervată poemelor haiku scrise de poeţi români, începând de la mijlocul secolului al XIX-lea şi până în prezent. Acest lucru vrea să arate cum a evoluat modul de a percepe şi scrie haiku în limba română. Sunt antologaţi poeţi cu activitate bogată, dar şi poeţi care au cochetat doar cu poemul haiku. Sunt antologati 147 de poeţi, cu un poem, două, trei... până la 25 de poeme.

Valentin Nicoliţov lucrează în prezent la o altă antologie de haiku, de data aeasta, bilingvă, româno-franceză, care ar putea să apară în acest an.

Coperta : Florin Maximiuc.

Din revista Ploc! nr. 15

2010-06-11T16:30:00.001+03:00

Seule
sur la plage déserte –
la lune se lève

Singură
pe plaja pustie -
răsare luna

Pluie de Juillet –
les uns sous les parapluies
les autres dans la piscine

Ploaie de iulie -
unii sub umbrele
alţii în apă

http://www.100pour100haiku.fr/revue_ploc/Ploc_revue_haiku_numero_15.pdf

După câteva ore..., 27 de clădiri în flăcări

2010-05-19T20:14:00.008+03:00

Au sosit veşti proaspete:

Vă trimit doar câteva poze cu oraşul astăzi. În momentul în care baricadele protestatarilor au fost ocupate de armată şi lideri lor capturaţi, restul s-au împraştiat pe stradă şi au început să dea foc la clădiri pe unde au nimerit. Au reuşit să aprindă 27 de clădiri. Fotografiile sunt de la universitate şi din zona unde locuiesc (se văd munţii de gunoaie - de vineri nu a mai venit nimeni să ridice gunoiul - şi baricadele cu soldaţii). Spre Siam (unde fusesem sâmbătă), se auzeau din când în când serii de focuri de armă. Oraşul e acoperit de un fum gros, iar de la ora 8 seara până la 6 dimineaţa s-a dat interdicţie de

circulaţie pentru ca armata să poată captura teroriştii. Între timp mi-am luat provizii de mâncare şi apă, în caz că se întâmplă ceva şi trebuie să stau în casă câteva zile, eventual fără electricitate şi apă curentă. Însă nu cred că se va ajunge aşa de rău.

Marian

Veşti din Bangkok

2010-05-19T13:09:00.004+03:00

Am primit, în urmă cu câteva minute, un mesaj cu o poză.

Cam aşa arăta zona comercială a oraşului văzută de la universitate, în jurul orei 16:40. Văzând că pierd teren în faţa armatei, cămăşile roşii dau foc la tot ce pot, încearcă să incendieze Bangkokul.

Marian

De Noël din revista Ploc! nr. 14

2010-05-16T22:13:00.001+03:00

À l’aube...
Le long de la véranda,
sautille un pierrot.

Depuis quelques années, aux fêtes, nous rendons visite aux parents. Aujourd’hui, nous allons à Dâncu-Mic. Nous attendons que se lève la brume au-dessus de Mureş.

Le chat noir
épie un moineau.
Aucun nuage au ciel.

Aucune trace sur la neige, mais les arbres à côté du chemin sont chargés de givre.

Nous passons près d’un champ vert. Quelques épouvantails dans les couleurs criardes. La luzerne ensemencée en automne a poussé et les chevreuils cherchent de la nourriture.

Nous entrons dans le village. Nous entendons les grelots de « căluşari » qui vont d’une maison à l’autre. Ils sont attendus avec émotion, particulièrement des jeunes filles.

Un chien aboie
importuné des grelots.
Le soleil là-haut…

Quelques courtes visites... Les vieux se réjouissent de notre rencontre. Nous promettrons de revenir.

Le soleil descend à l’ouest. Il est le temps de partir.

D’un arbre un épervier
regarde par-dessus le champ.
Aucune souris…

Observations :

1. Les « căluşari » sont les danseurs d’une danse traditionnelle roumaine. Son nom vient de la racine roumaine cal (cheval), elle-même dérivée du latin caballus (cheval). Le dans, « Calus », vient d'un rite de fertilité païen et elle est supposée apporter chance, santé et bonheur aux villages dans lesquels elle est dansée.

2. Dâncu-Mic est un village en Transylvanie, Roumanie.

Varianta în limba română se poate citi pe blogul:
www.haibunurilemele.blogspot.com

În Bangkok - ca sub asediu

2010-05-15T16:49:00.008+03:00

Prietenul nostru, Marian, aflat în Thailanda revine cu o nouă scrisoare şi cu poze.

Pentru cei ce mă vor întreba de ce am ieşit pe stradă şi am făcut aceste poze, le voi răspunde în câteva fraze. Se pare că asistăm la o erodare fără precedent a democraţiei în întreaga lume şi la o manipulare a opiniei publice cum nu s-a mai întâmplat. Se urlă despre aşa-zisul terorism islamic şi de importanţa războiului împotriva acestei "ameninţări", dar nu se suflă un cuvânt despre terorismul economic al corporaţiilor multinaţionale, dirijat şi acceptat de marile "democraţii" care încearcă să şteargă de pe faţa pământului ţări întregi, să le distrugă şi să le transforme în sclavi. Exemplul Greciei e doar primul dintr-o lungă serie care mă tem că va urma. Thailanda era o ţară relativ stabilă politic în ultimii ani, în ciuda lovirurii de stat din 2006 şi a câtorva serii de proteste care au dus la schimbarea guvernului în 2008. În 2010, în martie, înainte de a începe aceste proteste, Thailanda avea o creştere economică preconizată de 6.2%. Nu va mai fi nici 2% după aceste evenimente.

Conflictul politic dintre fostul prim-ministru, Thaksin Shinawat, dat jos de la putere (cu acordul regelui) în 2006, fugit din ţară (fiind condamnat la 2 ani de închisoare pentru corupţie) a luat o nouă întorsătură în martie, când curtea supremă de justiţie a decis confiscarea a circa 1 miliard de dolari din averea lui personală, bani îngheţaţi încă din 2006. După o săptămână, au venit câteva zeci de mii de "cămăşi roşii" (cu ideologie cvasi-comunistă, sustinuţi financiar de Thaksin şi de alţii) care au cerut nici mai mult nici mai puţin decât demisia guvernului. Nu revendicări pentru o viaţă mai bună. Nu, doar demisia. După ce primul ministru (Abhisit Vijajeva) a acceptat un dialog cu ei, după două zile s-au retras şi au refuzat orice negociere. S-au instalat în zona comercială a Bangkokului, şi-au construit baricade şi acolo au rămas, în ciuda faptului că trei sferturi din populaţia capitalei nu e de acord cu ei. A urmat prima încercare fermă de evacuare a lor pe 10 aprilie. În momentul în care soldaţii s-au apropiat de manifestanţi, au fost atacaţi cu cocktailuri Molotov şi asupra lor s-a tras cu gloanţe reale. Armata a ripostat în consecinţă, iar rezultatul final a fost de 25 de morţi - 19 protestatari, 5 soldaţi (toţi împuscaţi) şi un reporter japonez. Guvernul a renunţat să continue în aceeaşi notă şi i-a lăsat la locurile lor.

Mass-media internaţionale prezintă de multe ori distorsionat probleme, ca şi cum cămaşile roşii ar fi victimele guvernului. Asta a dus la teama armatei şi poliţiei să intervină cu fermitate (cum ar fi trebuit), pentru a nu-şi ridica populaţia în cap. Şi aşa s-a permanentizat o stare de tensiune (ajutată probabil de cei care vor destabilizarea Thailandei), cu grenade aruncate din când în când în mulţime pe stradă şi politişti împuşcaţi din maşini.

De joi violenţa a început din nou să se amplifice. Până acum, în confruntările din zona Rachadamri au murit 19 oameni şi au fost raniţi peste 165. Baricade şi reţele de sârmă ghimpată au început să apară şi relativ aproape de zona în care locuiesc. Ieri, la mine la universitate, în jurul orei 3, s-a dat un anunţ public în care studenţii erau sfatuiţi să plece acasă, deoarece campusul nu mai e sigur 100%. Iar azi la France 24 am auzit chiar păreri despre posibilitatea unui război civil (am dubii serioase că s-ar putea ajunge la aşa ceva, însă cu nebunia din toată lumea, nimic nu e exclus). Cine aruncă cu grenade, cine trage de pe clădiri? Sună cunoscut? Seamănă cu Bucureştiul din 1989 puţin? Cine trage sforile din umbră? Tare aş vrea să ştiu.

Suntem bombardaţi peste tot cu ştiri negative, ca să ne fie teamă, ca să nu putem trăi ca nişte oameni normali (inclusiv să ne amintim ce situaţie e în Romania, dar şi ce se întâmplă în SUA sau restul Europei). Peste tot apar "atacuri", "bombe", "prăbuşiri economice", "creşte somajul", "scad pensiile", etc. Încep să am sentimentul că există un plan mondial care vrea să ne transforme în nişte sclavi fricoşi. Iar eu nu am dorit decât să-mi cumpăr ieri o vioară de la un magazin de muzică. Însă era închis din cauza situaţiei din oraş. Am vrut să trec pe la magazinul de computere (cel mai mare din Thailanda). Era şi el închis. În Siam nu mai pot ajunge la libraria internaţională, pentru că e închisă de săptămâni de zile. Trenurile suspendate sau metroul circulă cand pot. Acum din nou nu mai circulă.

Azi am decis că refuz să mă mai las speriat sau intimidat de ce se întâmplă şi am hotărât să ies prin oras. M-am dus întâi spre magazinul de muzică, de-a lungul străzii Pettburi. Primele 7 fotografii din zona aceea sunt. Strada aproape pustie, cu poliţie şi armata aşezaţi din loc în loc. Apoi, am luat-o spre nord, spre Siam, una din zonele comerciale ale oraşului. Strada şi mai pustie. Strada e blocată prntu maşini (poza 8),

însă am văzut că politiştii erau înţelegători şi mai lăsau câte o maşină să treacă. Şi strada asta era aproape pustie.

Aproximativ la jumătatea străzii am auzit la distanţă mare 5 împuşcături, apoi,

după circa 1 minut, una mai puternică. Am ajuns lângă baricada cămăşilor roşii (pozele 9 şi 10) şi am urcat pe pasarela de deasupra. Un grup de ziarişti se afla acolo, toţi thailandezi, ascunzându-se după coloanele de beton (unul mi-a spus că lucrează pentru BBC). Mi-au spus că e un lunetist care trage şi mi-au facut semn să mă ascund după balustrada (imaginile 11 şi 12),

probabil cele 5-6 focuri de arma pe care le auzisem înainte veniseră de la el. În spate, din zona cămăşilor roşii, cineva urla un discurs din care n-am reuşit să înteleg nimic, întâi fără staţie de amplificare, apoi au pornit şi difuzoarele. Se pare însă că nu mai tragea nimeni şi n-am găsit nici un motiv să mă ascund după balustradă.

Am privit spre zona unde ar fi trebuie să fie lunetistul, însă nu am observat nimic. După 5 minute am plecat, pe lângă Stadionul Naţional, spre Tesco/Lotus (magazinul de unde îmi mai iau mâncare, doar că de obicei merg prin altă parte). Am văzut în continuare baricade şi un vehicul blindat (pozele 13 si 14). Am mai intrat în vorbă cu un profesor local (care se pare că băuse puţin), am mai auzit o împuşcătură în spate (la mare distanţă) şi apoi am ajuns la magazin (unde am reuşit, în sfârşit, să-mi cumpăr o pereche de pantaloni). M-am întors spre casă pe drumul obişnuit, departe de zonele de conflict.

Ce ţin să subliniez - în zona prin care am trecut NU au fost (încă) confruntări violente şi nici victime, iar eu nici n-am încercat să ajung acolo. Nici un străin NU a murit până acum în confruntări (au fost câţiva răniţi când cineva a aruncat o grenada acum vreo 3 săptămâni), dar nici unul serios. Nu consider că am fost vreun moment în vreun pericol, pentru că m-am aflat tot timpul la peste 1 km distanţă de zona unde au fost violenţe. Iar lunetistul care o fi tras în mod sigur n-a avut intenţia să omoare pe cineva, pentru că erau câteva zeci de oameni expuşi şi n-am vazut ca nimeni să fi păţit ceva. Însă având în vedere evenimentele ce se desfăşoară în jur, am preferat să văd puţin şi cu ochii mei ce se întâmplă, pentru ca, în cazul în care (Doamne fereşte), lucrurile scapă de sub control, să ştiu la ce să mă aştept şi să pot lua măsurile optime pentru siguranţa mea şi a prietenilor mei. Curajul prostesc ar fi inutil, însă frica exagerată ar fi la fel de dăunătoare. Refuz să mă încadrez în stilul şi imaginile mass-media de pe tot globul şi să mă ascund sub pat de fiecare dată când se aude la mare distanţă un foc de armă sau o explozie. În final, suntem cu toţii în mâinile lui Dumnezeu, El hotărăşte cine când şi cum moare, şi dacă nu pot să îmi trăiesc viaţa cu demnitate, ca un om, şi trebuie să tremur ca un sclav sub bombadamentul mediatic al ştirilor negative, nu numai c-o să-mi pierd umanitatea, dar în final îmi voi pierde probabil şi viaţa. Frica e prima care omoară.Întâi frica, şi apoi curajul nesăbuit (care e la fel de periculos şi trebuie evitat în aceeaşi măsură). Plimbarea mea de azi a fost un test, să văd cum aş reacţiona în situaţii puţin mai tensionate, şi sunt bucuros că nu am fost cuprins nici de frică, nici de panică. După mica plimbare de azi ştiu că dacă lucrurile vor evolua în mai rău voi reuşi să mă descurc şi să mă protejez pe mine şi pe cei din jurul meu, luând decizii raţionale şi nu acţionâd împins de panică. Se pare că întreaga lume se pregăteşte de mai rău, şi, înainte ca lucrurile să meargă spre şi mai rău, poate e bine ca toţi să ne întrebăm ce vom face în situaţii limită. Să ne gândim câtă credinţă în Dumnezeu vom avea şi cât de umani vom putea rămane. Pentru că e posibil ca în viitorul nu prea îndepărtat să fim mult mai încercaţi, ca fiinţe umane, decât s-a întamplat până acum. Şi cel mai important lucru e sa ne învingem frica, pentru că ea e prima care ne ucide.

P.S.
Recapitulând în minte scena cu "lunetistul", am realizat că aşa-zişii reporteri erau de fapt cămăşi roşii care încercau să lanseze mici rachete artizanale spre poliţie şi armată. Ce păreau mici camere sau microfoane legate de tije erau de fapt rachete artizanale. Nu-i de mirare că fuseseră focuri de armă înainte, o fi ripostat careva la atacurile lor. Însă când m-au văzut pe mine le-a fost jenă să facă ceva şi de fapt au şi plecat curând. Încă o dată, se confirmă cine porneşte atacurile şi care e partea cea mai agresivă. Şi cu atât mai mult trebuie să remarc cât de distorsionat e prezentată problema la unele televiziuni occidentale. Asta înseamnă că, în realitate, n-am fost în niciun pericol atunci. Îmi cer scuze pentru naivitate.